28032024

Back Eşti aici:Home Articole Concepte de baza De la Public Relations la Public Engagement. Despre viitorul Relaţiilor Publice

De la Public Relations la Public Engagement. Despre viitorul Relaţiilor Publice

Pin It
Astăzi, corporaţiile îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă tot mai lipsită de omogenitate, tot mai fluctuantă şi mai imprevizibilă. Ele calcă necontenit pe un sol ce le poate absorbi imediat, iar apelul la advertising şi marketing nu mai pare satisfăcător. Comunicarea unilaterală şi Relaţiile Publice folosite doar ca funcţie a comunicarii nu mai au efectul scontat. Azi, e nevoie de mult mai mult. Corporaţiile adoptă un nou tip de guvernare corporatistă, îşi reinventează discursul, transformându-l într-unul de natură socială, şi îşi reconstruiesc relaţia cu angajaţii, expunându-i social, conştienţi fiind de faptul că aceştia reprezintă o sursă de credibilitate. Într-o lume în care brand equity-ul nu se mai măsoară doar în extensie de marcă sau în reuşite financiare, ci şi în implicare socială, corporaţiile se văd nevoite să îşi regândească dialogul cu publicurile cointeresate. Reinventarea corporaţiei, pentru a folosi termenii lui John Naisbitt, este mai mult decât necesară în zilele noastre: aceasta reprezintă un element esenţial. accept_declineAstăzi, corporaţiile îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă tot mai lipsită de omogenitate, tot mai fluctuantă şi mai imprevizibilă. Ele calcă necontenit pe un sol ce le poate absorbi imediat, iar apelul la advertising şi marketing nu mai pare satisfăcător. Comunicarea unilaterală şi Relaţiile Publice folosite doar ca funcţie a comunicarii nu mai au efectul scontat. Azi, e nevoie de mult mai mult. Corporaţiile adoptă un nou tip de guvernare corporatistă, îşi reinventează discursul, transformându-l într-unul de natură socială, şi îşi reconstruiesc relaţia cu angajaţii, expunându-i social, conştienţi fiind de faptul că aceştia reprezintă o sursă de credibilitate. Într-o lume în care brand equity-ul nu se mai măsoară doar în extensie de marcă sau în reuşite financiare, ci şi în implicare socială, corporaţiile se văd nevoite să îşi regândească dialogul cu publicurile cointeresate. Reinventarea corporaţiei, pentru a folosi termenii lui John Naisbitt, este mai mult decât necesară în zilele noastre: aceasta reprezintă un element esenţial.

În condiţiile date, Richard Edelman, CEO Edelman, aduce în prim-plan o teorie inovatoare, demnă de a schimba perspectiva asupra Relaţiilor Publice şi de a le atribui acestora un nou rol, mult mai fezabil şi mai complex. Acesta propune trecerea de la "Public Relations" la "Public Engagement", de la o formă de influenţă piramidală la una de tip sferic, multilaterală, care să implice toate publicurile (angajaţi, Guvern, oameni de ştiinţă, consumatori, lideri de opinie, investitori, retaileri). Edelman vorbeşte despre importanţa interacţiunii dintre corporaţie şi publicurile sale, despre dialogul deschis dintre acestea, fără de care încrederea publicurilor nu poate exista şi, mergând şi mai departe, fără de care, nici măcar corporaţia nu mai are şanse prea mari de reuşită.

Oamenii nu mai au încredere în manageri şi directori, îi percep ca fiind entităţi mult diferite de ei şi simt nevoia unui dialog "de la egal la egal". Azi, angajaţii reprezintă o sursa credibilă şi, în consecinţă, companiile le acordă tot mai multă atenţie, începând de la procesul de recrutare şi consultarea acestora în activitatea internă, până la implicarea lor în activităţi de responsabilitate socială corporatistă. Rolul angajaţilor în companii tinde să se schimbe, sub presiune socială şi economică şi, aşa cum subliniază şi Adina Ionescu, Coordonator PR în cadrul MOL România, "comunicarea internă va utliza canale din ce în ce mai sofisticate, personalizate şi non-conventionale, în linie cu aşteptările angajaţilor. Se va trece treptat de la simpla informare a acestora la implicarea lor în procesul de luare a deciziilor, de la transformarea unui colectiv într-o echipă, la formarea unei culturi organizaţionale."

Poposind astfel din nou pe tărâmul autohton, chiar şi prin simpla citire a unui ziar sau urmărirea unui buletin de ştiri, putem culege informaţii despre noul rol al angajaţilor şi noua lor poziţie în modelul actual de guvernare corporatistă.

Vodafone România este una dintre corporaţiile care au ales să îşi construiască şi să îşi dezvolte platforma de CSR prin intermediul Fundaţiei Vodafone România, fundaţie care "şi-a propus să fie un cetăţean corporativ responsabil, implicat şi cu iniţiativă". Vodafone România mizează pe dialogul informal ce poate fi stabilit între angajaţi şi celelalte publicuri şi pe potenţialul de sursă credibilă al angajaţilor, implicându-i în proiectele sale CSR. Astfel, 100 de angajaţi Vodafone au participat la construirea a 10 case într-o săptămână pentru 10 familii defavorizate din Cluj-Napoca, alţi 60 de angajaţi au fost implicaţi în campania "Voluntari de Mărţişor", 80 de angajaţi au participat la construirea unei case din Rădăuţi sau, în cadrul unei alte campanii, au renovat cămine de nefamilişti.

Aşadar, compania Vodafone România a conştientizat relevanţa sa socială. Publicurile sale  interacţionează reciproc iar compania mizează pe implicarea activă a angajaţilor în campaniile sale sociale. Interfaţa companie-publicuri se descentralizează iar dialogul devine informal. Acesta este unul dintre numeroasele cazuri în care conceptul de "public engagement" la care se referea Edelman pare a fi un succes.

Dincolo de asta, rămâne deschisă întrebarea: În ce măsură influenţa angajaţi-companie este una în dublu sens sau, dimpotrivă, implicarea angajaţilor în procesul decizional, fie aceasta şi la scară mică, este încă un deziderat şi o utopie?


Bibliografie:
http://www.instituteforpr.org/digest_entry/is_public_engagement_the_future_of_public_relations/


Un comentariu de Rebeca Pop, Forum for International Communications.
17 Noiembrie 2008. Copyright 2008 Forum for International Communications
Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP