19092019

Back Eşti aici:Home Articole Jurnalism Presa viitorului

Presa viitorului

Pin It

dan_lucaNumărul din ce în ce mai mare al publicaţiilor care apar în varianta web este răspunsul la faptul că tot mai mulţi preferă să “îşi citescă ziarul” online, un mod mult mai comod şi mai rapid de informare. Desigur, dezvoltarea tehnologiei ajută la promovarea acestui “mod de viaţă”.


Mario Garcia, expert în design de publicaţii print şi online, comentează că sunt făcute încă investiţii mici sau aproape deloc în operaţiunile online, deşi este îmbucurător că există ziare financiare online, care nu apar şi în varianta print. “Ca şi editorii americani acum 10 ani, unii dintre editorii români pe care i-am întâlnit consideră că nu este ştire până ce informaţia nu apare în print”. Şi într-adevăr la cum se mişcă lucrurile, asta este o mare greşeală. Ciclul actual al ştirilor, aşa cum l-a descris şi Garcia, începe cu apariţia ştirii ca o alertă, pe internet sau pe mobil, după care apare în print, ca update, pentru ca la sfârşit să se încheie tot online, comentată şi disecată pe forumuri şi blog-uri.

O variantă print ar fi recomandată pentru ediţiile de week-end, pentru cotidiene fiind mult mai rentabilă cea online. Asta nu înseamnă că printul va muri, ci este vorba de o reinventare, prin adaptarea la noile tehnologii, online-ul fiind utilizat concomitent, nu doar pentru informare, ci şi pentru socializare, divertisment sau comunicare.

Se vorbeşte mult de noile canale de comunicare. Cuvinte precum Youtube, platforme de bloguri, Second Life, Facebook devin deja o rutină a limbajului cotidian, aşa cum acum câţiva ani Google intra în dicţionarele explicative. Experţii de marketing şi comunicare trăiesc într-o lume foarte dinamică, în care trebuie să absoarbă noua tehnologie şi să vizualizeze cum aceasta le afectează eventual munca pe care o desfăşoară.

La fel şi jurnalistul. Numărul celor care scriu în stil clasic va scădea dramatic. Ziaristul viitorului va fi pregătit încă din timpul studenţiei să scrie online, iar profesorii trebuie să îşi adapteze metodologia de predare a cursurilor, la tehnologia modernă. Ziaristul avea propriul blog, pe care îl va prezenta în locul CV-ului la orice interviu.

Marile publicaţii se vor axa pe web, fiind mult mai eficiente în producerea conţinutului. Se vor dezvolta companii specializate în producerea conţinutului sectorial, independente de publicaţia care publică apoi materialul. E un fel de prelungire a rolului pe care îl au acum agenţiile de presă. În acelaşi timp, personalităţi ale lumii politico-economice vor scrie editoriale lunare sau chiar săptămânale gratuite. Conţinutul prezentat de o publicaţie va fi o conbinaţie de 3 factori: conţinut venit de la o “companie specializată” de a produce conţinut la comandă pe diverse teme, contribuţii externe de la experţi cunoscuţi şi “împachetări” ale ziariştilor angajaţi (foarte puţini ca număr).

Blogul este o altă metodă de informare şi transmitere a informaţiei. Ziaristul ar putea publica articolele apărute în ziar şi pe blogul personal, unde să poată primi feed-back-ul direct din partea cititorilor.

Dacă fiecare jurnalist va publica articolele personale pe propriul blog, atunci care va fi “comportamentul cititorului”? Va alege să citească variantele online ale unor publicaţii sau se va orienta spre a citi doar blogurile personale ale unor jurnalişti care scriu pe gustul lor? Lăsând la o parte chestiunile financiare, metoda va oferi cu siguranţă o mai mare vizibilitate ziariştilor.

A trecut deja ceva timp de când Wolfgang Luenenbuerger, Şeful Departamentului Social Media de la Edelman Europe, preciza: “Mass media nu mai este afacerea oamenilor de PR. Micro-audienţele şi micro-temele sunt ceea ce contează acum.” Tim McMahon, de la Universitatea din New York, adăuga: “De când cu Internetul, nu mai trăim într-o lume liniară. Oamenii de PR sunt experţii de relaţionare, nu mai sunt cei care controlează sistemul. Social media este oportunitatea pentru cei din PR să prezinte mesajul natural şi autentic, ca de la inimă.”

Deci, cum vom putea interacţiona cu ziaristul în viitor?

Deja corespondenţa prin email cu acesta este ceva mai mult decât banal, iar comunicatele de presă primite de jurnalişti sunt atât de numeroase şi de diverse încât timpul de care dispune s-ar putea să fie insuficient pentru ca materialul să fie publicat în timp util.

La cantitatea şi diversitatea informaţiilor pe care le oferă Internetul, ziaristul viitorului aproape că se poate rezuma la acesta, ca şi sursă. Deci, web-urile, paginile personale de pe reţelele sociale sau blogurile, bine actualizate şi corect şi corespunzător “făcute cunoscute” nu vor fi private de atenţia presei.  Aşa cum spune specialistul Steffen Thejll-Moller, pentru a avea succes în mediul online: “crearea unui mesaj captivant, targetarea oamenilor potriviţi şi generarea de buzz” sunt cei trei paşi importanţi. Profesionistul în comunicare, mai spune el, “trebuie să fie capabil să facă şi PR şi marketing la un loc”. Astfel, din necesitatea prezenţei permanente în online şi social media pentru urmărirea continuă a conversaţiilor şi acţiunilor celorlalţi membrii, a apărut un nou job - community managerul, cel care va căpăta tot mai mult teren, nu numai în relaţiile cu comunităţile sociale, ci şi în cele cu presa. În concluzie, o listă de prieteni în care se regăsesc cât mai mulţi jurnalişti şi nume de mari publicaţii va fi un pas spre o bună mediatizare şi vizibilitate.

În această piaţă dinamică, recomand celor interesaţi de a lucra în presa viitorului să aibă următoarele abordări: o pregătire tehnică bună, care permite să manevreze până şi videouri online, aplicaţii RSS de pe alte portaluri, interacţiuni cu media socială, pe de o parte, şi expertiză sectorială adâncă, specializată, care permite o exteriorizare într-un stil jurnalistic, pe de altă parte.

Personal, cred că presa viitorului se va axa pe o abordare online combinată, baza fiind un articol “de maxim două ecrane”, pe aceeaşi pagină un scurt reportaj video de maxim două minute pe tema respectivă şi link-uri către 2-3 bloguri credibile care exprimă opinii despre acest subiect. În acelaşi timp RSS-uri de pe principalele publicaţii media care pot să recomande articole pertinente pe aceeaşi temă. Totul bine sincronizat, pentru a răspunde unei societăţi în permanentă mişcare, în care competiţia se va da pe timpul cititorilor.



Originar din Cluj, Dan Luca îşi desfăşoară activitatea în capitala comunitară încă din 1997, de la vârsta de 25 de ani. Combină constant activitatea academică cu cea de afaceri. Are un master în afaceri europene la Bruxelles şi deţine un doctorat în afaceri europene cu specializarea comunicare europeană. Predă cursul de “Tehnici de comunicare în UE” la universităţi din Bruxelles şi Gorizia (Italia). Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării comunitare. Încă din 2007 a lansat blogul www.casaeuropei.blogspot.com, cu obiectivul declarat: “Este un blog de opinie despre Uniunea Europeană şi despre modul cum românii sunt afectaţi de schimbările europene contemporane”. În prezent este Directorul Reţelei Europene EurActiv, presa afacerilor europeane cu prezenţe fizice în 15 capitale europene, precum Paris, Berlin, Madrid, Roma, Varşovia sau Bucureşti.

Pin It

Parteneri

banca transilvania logo 2Logo-McCannPR PNG    rd logo home        Graffiti PR logo-1             

GMP logo 2         logo oxygen site        dccom LOGO nou site          Samsung logo black