7 sfaturi pentru promovarea ONG-urilor online

andrei_aronetMediul online e locul în care ONG-urile îşi pot găsi foarte uşor susţinători, dar nu e întotdeauna evident cum putem face pentru a trece de „implicare în promovarea cauzei X” şi a ajunge cu adevărat la „implicare în cauza X”. În ultimii ani, am încercat să înţeleg ce funcţionează şi ce nu, dincolo de lucrurile de bază legate de a fi prezent în online şi a comunica prin social media.



Aşadar, cum ne promovăm online cauzele bune?

1. Înţelegeţi că aveţi un conţinut ideal pentru social media


Conţinutul care se propagă cel mai uşor este cel care stârneşte emoţii şi reacţii - high arousal emotions. Există studii care au arătat de ce unele tipuri de conţinut se viralizează şi altele nu; un exemplu este What Makes Online Content Viral? de la Universitatea Pennsylvania.

Aşadar, vorbim de emoţii: faceţi parte dintr-un ONG pentru a rezolva situaţii care v-au indignat sau v-au făcut mânioşi; aveţi poveşti de succes, surse de zâmbete şi bucurie; lucraţi cu voluntari care sunt implicaţi şi vor să dea vestea despre cum au ajutat. Toate acestea sunt scenarii care pot genera conţinut cu potenţial.

2. În ce formă ambalaţi conţinutul?


Dacă vă spun că Habitat for Humanity a construit două case, s-ar putea să ziceţi „mda, cool”. Pot însă veni cu imagini, pentru credibilitate, sau cu interviu cu familia beneficiară, unde intrăm şi pe teritoriul emoţiilor. Căutaţi întotdeauna atât mesajul, cât şi forma potrivită în care să îl îmbrăcaţi: infograficele comunică credibilitate şi ideea de muncă eficientă; materialele video şi imaginile au puterea de a transmite emoţii, dar în acelaşi timp dovedesc ceea ce faceţi; blogul ţinut de o echipă de voluntari pe durata unui proiect generează empatie şi implicare.

3. Respectaţi dreptul la viaţă privată şi demnitatea beneficiarilor


Cele de la punctele 1 & 2 fiind spuse, înţelegeţi că dacă lucraţi cu oameni trebuie să respectaţi demnitatea celor pe care îi ajutaţi. Nu îi puneţi în postura celor care stau cu mâna întinsă la colţul unei străzi virtuale. Nu uitaţi că, dacă aveţi succes, viaţa acelor oameni va fi mult mai bună. Peste câţiva ani, nu vor aprecia să regăsească online poze care îi pun în posturi neplăcute, iar conţinutul dispare foarte greu din online.

Nu cădeţi în capcana conţinutului extrem de şocant şi revoltător! Am văzut, din păcate, pe Facebook, poze cu copii intubaţi pe masa de spital, cu pacienţi în cursul operaţiei. Vă asigur că din cei care dau share la aşa ceva, nici unul nu va dona un leu pentru voi.

4. Vorbiţi despre soluţii, nu doar arătaţi probleme


Da, caii din Letea au fost într-o situaţie dramatică. Zeci de delfini au fost găsiţi morţi în Deltă. Milioane de români au WC în curte. Mii de copii se îmbolnăvesc pentru că trăiesc în condiţii mizere.

Nu eşuaţi însă într-o vale virtuală a plângerii, ci veniţi cu soluţii, deja puse în practică sau potenţiale. Acelaşi studiu citat mai sus spune că tristeţea (nu confundaţi cu revolta sau indignarea) este emoţia care provoacă cele mai puţine reacţii, iar conţinutul în cauză nu e dat mai departe. E inamicul mobilizării! Prin urmare, propuneţi căi de acţiune la care să se poată adera.

5. Cereţi implicare pe proiecte specifice, nu doar general


Cei care empatizează maxim cu cauza voastră vor veni, poate, să întrebe „cum pot ajuta?”. Dar nu lăsaţi 90% din publicul vostru să se întrebe dacă ar putea face ceva. Daţi-le informaţiile relevante şi continuaţi cu un „call-to-action” foarte clar şi specific: donează pentru acţiunea X; implică-te ca voluntar pentru proiectul Y.

E aceeaşi regulă ca atunci când mergeţi să cereţi o sponsorizare în lumea reală: nu spuneţi „vrem bani să lucrăm, că facem lucruri bune”. Arătaţi clar unde merg banii şi luaţi-vă angajamentul unei raportări corecte şi transparente. Cereţi întotdeauna ajutor specific: ne trebuie un mediaplan / o şedinţă foto / cineva care să ne scrie trei texte.

6. Faceţi diferenţa dintre „implicare” şi „like / share / click”


Întrebaţi-vă mereu la ce vă folosesc cei 1.000 de fani care dau „like” şi câţi dintre ei sunt potenţiali voluntari, donatori sau voluntari. Este o strategie foarte bună să creezi o comunitate în jurul organizaţiei tale, e excelent dacă ei sunt la curent cu activităţile tale, dar e cu totul altceva dacă măcar 20% vor redirecţiona către tine contribuţia de 2% din impozitul pe venit.

Luaţi-i treptat, parcurgeţi cu ei procesul de la străini la fani, la susţinători online şi la susţinători offline. Unii paşi vin natural (oamenii se vor simţi atraşi în mod firesc de misiunea voastră), pentru alţii va trebui să gândiţi instrumentele şi mesajele potrivite (misiunea voastră trebuie să devină pentru ei destul de importantă ca să se implice).

7. Obţineţi sponsorizări pentru conţinut, nu pentru Facebook


Nu cereţi bani ca să vă faceţi reclamă pe Facebook. În schimb, puteţi cere unei firme de software să vă realizeze gratuit o aplicaţie pentru Facebook, care să ajute la promovarea paginii voastre într-un mod inedit (ajutor specific).

Atunci când folosiţi reclame, faceţi-o punctual, targetat şi măsurat, doar pentru campanii punctuale (recrutare, stimularea donaţiilor etc.) şi cât mai puţin pentru a vă creşte fanii pe pagină. Altfel, veţi da bani către Facebook ca să ducă oamenii de pe Facebook pe Facebook (din newsfeedul lor către pagina voastră de pe serverul lor).

Măsuraţi întotdeauna impactul investiţiei în Facebook ads şi urmăriţi dacă acei bani s-au întors în organizaţie, fie ca donaţii fie ca valori de altă natură. Nu uitaţi că un ziar va publica gratuit macheta voastră printr-un parteneriat media, dar Facebook nu oferă gratuit reclame oricât de importantă ar fi misiunea voastră.

Lista este deschisă şi sunt convins că poate fi completată. Sper să aveţi recomandări, să mă corectaţi  şi să mă ajutaţi să o completăm: e spre binele celor care fac bine altora.


Andrei Aroneţ este PR Manager la PR & MORE, agenţie specializată în servicii de relaţii publice, care oferă servicii complete de PR şi comunicare pentru clienţi din domenii dintre cele mai diverse, inclusiv asociaţii non profit precum World Vision România, United Way, Asociaţia „Hans Spalinger” sau Habitat for Humanity Cluj, organizaţie în care Andrei este voluntar din anul 2000.
Cu o experienţă de peste zece ani în presă, a trecut din 2007 în tabăra online; scrie zilnic pe blogul aronet.ro şi a descoperit că, deşi e o plăcere şi o pasiune să lucrezi în social media, nimic nu întrece socializarea în lumea reală şi zâmbetele adresate în persoană.