Omul de relaţii publice: consultant vs. executant


catrinel_burgheleaOamenii din agenţiile de PR îşi doresc să fie consultanţii clienţilor lor. De la o vreme, majoritatea agenţiilor de la noi susţin că fac „consultanţă în relaţii publice” înainte de toate. În companii, managerii de relaţii publice îşi doresc acel loc la masa deciziilor, alături de CEO, CFO ş.a.m.d.

Dar oare cât timp alocă specialiştii în relaţii publice cu adevărat consultanţei şi strategiei în relaţii publice şi cât timp implementării şi raportărilor?

O mare parte din timpul nostru de lucru îl alocăm managementului de proiect şi este evident că în majoritatea cazurilor implementarea unei campanii de PR durează mai mult decât conceperea ei... Şi, dacă toţi vrem să fim consultanţi, cine va mai face execuţia?

Problema reală a relaţiilor publice este că rolul lor este adesea redus la execuţie, la „o activaţie simpatică pentru angajaţi” sau „nişte articole de bine despre produsul nostru”. Dacă activitatea de relaţii publice este formulată în aceşti termeni, ea nu va avea niciodată obiective reale de relaţii publice, care vizează percepţiile, atitudinile, imaginea, reputaţia. Acestea fac obiectul real al meseriei noastre şi tocmai aici rezidă importanţa ei strategică pentru un business.

Cu alte cuvinte, problema cea mai mare nu este că o mare parte din timp ne-o petrecem implementând campanii, ci că ele sunt concepute adesea în termeni de execuţie, iar noi, specialiştii în relaţii publice, nu vom rămâne în acest fel decât executanţi. În cel mai bun caz vom implementa impecabil.

Adesea, oamenii de relaţii publice sunt nemulţumiţi de clienţii sau managerii lor că nu le înţeleg corect meseria. Cât sunt de conştienţi clienţii/ managerii de nevoia de consultanţă în relaţii publice? Tind să sper că tot mai mult...
Lucrând în agenţie am învăţat importanţa de a îi „educa” pe cei din jur – clienţi, parteneri, colegi - să privească relaţiile publice din perspectiva rolului strategic pe care îl au pentru o afacere.

Pentru ca PR-ul să devină cu adevărat o funcţie a managementului şi pentru ca noi, specialiştii în relaţii publice, să devenim consultanţi în comunicare, sunt necesare câteva condiţii care depind în primul rând de noi:

1.    PR-ul trebuie să îşi dovedească eficienţa în termeni de business

Aceasta este o discuţie mai amplă legată de obiectivele specifice relaţiilor publice şi de evaluarea în relaţii publice: cum formulăm obiectivele de PR, ce aşteptări putem avea de la o campanie de relaţii publice, pe baza căror indicatori evaluăm etc.
Până când nu vom putea arăta clientului/ CEO-ului care sunt beneficiile activităţii noastre în termeni de business, PR-ul va rămâne doar o „activitate” cu rezultate mai bune sau mai puţin bune, dar niciodată o funcţie strategică pentru business.

2.    Oamenii de PR trebuie să îşi asume poziţia de consultant

Dacă mâine clientul/ şeful v-ar trata cu adevărat drept consultant pe probleme de comunicare şi v-ar cere sfatul cu privire la cum să îşi alinieze obiectivele de comunicare cu cele de business, cum să abordeze un anumit stakeholder... aţi fi pregătit?

Dincolo de nemulţumirile legate de percepţia greşită a celor din jur (clienţi, şefi, oameni de business şi marketing, jurnalişti, parteneri), suntem oare pregătiţi să acţionăm drept consultanţi?

Aceasta este o întrebare importantă pe care trebuie să şi-o pună fiecare dintre noi într-un anumit stadiu al carierei. Pentru a deveni consultanţi, oamenii de PR trebuie să înveţe să se privească pe ei înşişi dincolo de doer-ul de zi cu zi, să vadă dincolo de bugetele, checklist-urile, rapoartele la care buchiseşte în fiecare zi.

Consultanţa implică o anumită poziţionare, un anumit fel de a gândi lucrurile şi de a te comporta, chiar şi atunci când ai o sarcină de rutină. Aceasta este atitudinea pe care oamenii de PR trebuie să înveţe să şi-o asume şi care, în timp, va genera schimbări şi în percepţia şi comportamentul celor cu care colaborăm.


Catrinel Burghelea -Corporate Executive, IMAGE PR