Inovaţia în PR, it’s not so complicated

andreea leonte 2Dacă vorbim de inovaţie, trebuie să începem cu creativitatea. Creativitatea este talentul, iar inovaţia este procesul de transformare a ideii creative într-un produs sau un serviciu care schimbă în bine lumea în care trăim. Creativitatea este emoţie şi este nemăsurabilă, pe când inovaţia este logică şi măsurabilă.

În multe companii, lipsa inovaţiei este văzută drept cel mai mare pericol încât a condus la apariţia unei noi poziţii în organigrama corporaţiei - Chief Innovation Officer. Pare că întreaga lume s-a pus de acord că noua monedă, şi socială şi economică, va fi creativitatea, care nu poate fi susţinută pe termen lung decât printr-un model de business care integreaza inovaţia.

Iată 5 paşi care, urmaţi sistematic până ajung rutină, vor declanşa inovaţia:

1. Învăţarea şi antrenarea creativităţii

Creativitatea nu este spontană. Creativitatea se învaţă şi se antrenează, este ca un muşchi care, dacă nu este solicitat, se atrofiază. Cel mai bun exemplu sunt stand-up comedians care şi-au creat o profesie din ‘văzutul lumii cu alţi ochi’ şi transformarea imaginaţiei lor într-un produs concret. Tehnicile de construire a unei glume plecând de la un joc de cuvinte sunt aproape matematice. În ‘Comedy Writing Secrets’, Mel Helitzer şi Mark Shatz explică metoda listelor. Întâi alegi subiectul (să spunem ‘tenis’) şi îl împarţi în cât mai multe categorii (teren de tenis / echipament / jucători etc), iar categoriile le dezvolţi apoi în cât mai multe sub-categorii (categoriei teren de tenis, îi putem adăuga sub-categorii ca fileu/ arbitru/iarbă etc). Pasul 2 este asocierea categoriilor listate mai devreme cu orice clişee sau jocuri de cuvinte care îţi vin în minte. Pasul 3: citirea din nou a listei şi selectarea cuvintelor cu dublu înţeles, a sinonimelor, antonimelor, omonimelor care au legatură cu subiectul tenis. Pasul 4 abia este scrierea glumei. Din pagini şi pagini de material, poţi scoate 10 glume, din care, în final, alegi una singură.
Concluzia? Creativitatea cere timp. Dar angajaţii îşi vor lucra ‘muşchii creativi’ cât e ziua de lungă atunci când cultura internă va fi însoţită de reguli şi practici de ‘învăţare şi antrenare’ a creativităţii.  

2. Încurajarea angajaţilor să ducă o viaţă creativă

Dacă traducem creativitatea prin ‘reasamblarea informaţiei pe care o avem deja în asocieri surprinzătoare’, înseamnă că suntem cu atât mai creativi cu cât consumăm mai multă informaţie, cu cât călătorim mai mult, cu cât ne înconjurăm de oameni interesanţi. Mediul de lucru trebuie să ofere angajaţilor sursele de inspiraţie şi stimulii care să le declanşeze creativitatea - de la training-uri la design-ul biroului la coşul de baschet sau masa de ping-pong pentru pauze cu endorfine, la atmosfera relaxantă din cafeterie la accesul gratuit la carţi şi reviste, la recompense pentru angajaţii care aleg bicicleta sau carpooling-ul… Sunt o groază de mijloace prin care angajaţii pot fi încurajaţi să îşi construiască o viaţă creativă, la şi în afara biroului.

3. Creativitatea este socială

Când a interzis lucratul de acasă celor peste 12.000 de angajaţi, stârnind furia şi ironia industriei de tech, CEO-ul Yahoo, Marissa Mayer, a recunoscut argumentul criticilor’- ‘Da, oamenii sunt mai productivi când lucrează singuri’. Dar, a continuat, ‘interactionează mai tare şi sunt mai creativi când lucrează împreună’. 8 luni mai târziu, Yahoo spune că Mayer a avut dreptate.
Ce ştiam şi noi este că aproape orice artist, designer, om de ştiinţă, antreprenor a fost mai întâi inspirat şi motivat de cineva. Aşa lucrează creativitatea, de la Dali la Rolling Stones la Albert Einstein. Mediul de lucru trebuie să stimuleze interacţiunea, iar cei mai creativi angajaţi să fie încurajaţi să relaţioneze şi să lucreze împreună, în echipe mici.

4. Acceptarea excentricităţilor

Oamenii creativi sunt excentrici. Truman Capote se lauda că nu poate gândi decât întins, în pat sau pe canapea, cu o cafea şi o ţigară la îndemână. Schiller nu putea scrie poezie decât dacă avea mirosul de mere stricate sub nas. Victor Hugo îi dadea dimineaţa toate hainele servitorului şi îi ordona să nu i le dea înapoi decât când a terminat de scris.  

Oricât de excentrice ar fi obiceiurile de lucru ale angajaţilor, management-ul trebuie să fie îngăduitor şi să le vadă ca pe o parte indispensabilă a creativităţii, şi nicidecum ca pe o piedică în atingerea eficienţei.

5. Încurajarea gândirii critice

Încurajarea gândirii critice, încurajarea conversaţiilor în contradictoriu şi a conflictelor pe idei, asumarea riscurilor, acesta este poate cel mai important pas din crearea unei culturi a inovaţiei.
Management-ul nu trebuie să fugă de conflicte, iar oamenilor să nu le fie teamă să-şi spună opinia pentru că vor jigni pe cineva sau vor face impresie proastă. Dacă mediul de lucru este construit pe încredere, tensiunea unui conflict intelectual este transformată în creativitate.
Iar training-urile de gândire critică pot fi cel mai bun început pentru dezvoltarea abilităţilor creative ale angajaţilor.

Modelul de business al industriei locale de PR este axat pe eficienţă şi profit. Dar, să integrezi inovaţia în modelul actual de business nu înseamnă să renunţi la eficienţă, ci doar să îmbini procedurile care aduc profit cu o cultură a inovaţiei.


Andreea Leonte este Senior PR Consultant la McCann PR. Profilul profesional poate fi consultat aici (http://ro.linkedin.com/in/andreealeonte


Copyright PR Romania. Toate drepturile rezervate