Să menţinem funcţia de comunicare simplă şi directă. Un interviu cu Tony Meehan, membru în juriul Romanian PR Award

tony_meehanDomnule Tony Meeahen, sunteţi un comunicator cu o experienţă impresionantă la nivel internaţional. În 2004, aţi fost directorul competiţiei Golden World Awards, una dintre cele mai importante şi prestigioase competiţii internaţionale de relaţii publice. După câştigarea unui număr impresionant de distincţii internaţionale, participaţi la jurizarea unor competiţii naţionale de profil din Europa şi SUA. Sunteţi un vechi prieten al României şi al competiţiei Romanian PR Award, participând pentru a şasea oară consecutiv la jurizarea concursului. Aţi subliniat în diferite rânduri valoarea educaţională a acestor premii, deşi aţi atenţionat că, în profesia de PR, reţeta "culcatului pe lauri" nu se aplică: "Distincţia se acordă pentru munca pe care ai realizat-o şi nu pentru cea pe care o vei realiza mâine".

Ce rol atribuiţi competiţiei Romanian PR Award  pentru comunitatea profesioniştilor de relaţii publice?

Importanţa premiilor, în orice domeniu de afaceri, este aceea de a demonstra excelenţa şi de a îmbunătăţi standardele. Pentru profesionistul PR există şi alte beneficii complementare. În condiţiile în care PR-ul devine o profesie din ce în ce mai complexă şi mai dinamică, nevoia de dezvoltare profesională devine acută.

În calitate de profesionişti, ne confruntăm cu situaţii inedite în fiecare zi, situaţii care necesită abordări diferenţiate, indiferent dacă este vorba de lansarea unui nou produs, de preluarea unei companii sau de efortul de atragere a unor noi clienţi. Prin încurajarea şi premierea unor practici de succes, aceste premii îşi ating rolul educaţional, de modelare a pieţei şi de ameliorare a percepţiei peiorative ataşată de multe ori conceptului de Relaţii Publice.

În plus, orice competiţie este un loc de întâlnire pentru profesionişti, într-un cadru mai puţin tensionat decât competiţia de piaţă, ce poate contribui la consolidarea unei conştiinte de apartenenţă la aceasta comunitate.

Finaliştii competiţiilor anterioare au demonstrat faptul că, în România, s-au atins standarde performante, însă un aspect şi mai important este acela că s-au stabilit modele pentru cei ce îi vor urma.

Profesia de Relaţii Publice este astăzi una complexă, practicată de sute de mii de comunicatori din întreaga lume. Pe plan internaţional se remarcă câteva trenduri majore. În primul rând, cei care practică această profesie au o bază teoretică din ce în ce mai solidă. În al doilea rând, relaţiile publice devin într-o mai mare măsură o funcţie de management decât o simplă funcţie de comunicare de natură tehnică. În al treilea rând, practicienii de PR devin mai degrabă consultanţi strategici şi mai puţin preocupati de publicitatea în mass media decât predecesorii lor. Care sunt – în opinia dumneavoastră – principalele probleme şi provocari pentru profesioniştii de relaţii publice din Romania?

Trendul cel mai important este acceptarea relaţiilor publice ca parte integrantă a practicilor de business şi a comportamentului social. Cei care oferă servicii de relaţii publice şi cei care obţin beneficii de pe urma serviciilor de relaţii publice înţeleg mai bine puterea acestora de a genera schimbare atât în cadrul unei organizaţii cât şi la nivelul societăţii.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, principiile morale ale profesiei de Relaţii Publice? Autori importanţi în SUA au încercat să fundamenteze valoarea morală a dialogului. Cel care relaţionează şi informează corect este şi cel care creează transparenţă şi implicit acţionează cu o moralitate impecabilă. Transparenţa este mai mult decât o provocare, este o oportunitate, este premisa unei bune reputaţii. În Germania, de pildă, aceste concepte nu au aparut pâna la sfârşitul ultimului secol. Cum comentaţi aceste aspecte din punct de vedere britanic?

Sunt mai degrabă critic în privinţa complicării peste măsură a acestei profesii pe plan internaţional. Personal sunt de părere că unii dintre profesorii şi studenţii acestei specializări au devenit prea ştiinţifici în abordarea acestei funcţii. Funcţia relaţiilor publice îşi va atinge obiectivele numai atunci când lucrurile nu se vor complica peste măsură. Există două tipuri de abordare pentru fiecare provocare – varianta simplă şi cea complicată. Publicul nu este naiv şi trebuie tratat cu respect. Menţinând funcţia de comunicare simplă şi directă, PR-ul poate obţine succese sporite.

Îmi place să cred că punctul meu de vedere nu este unul britanic, ci reprezintă o opinie ce se bazează pe onestitate. Am spus acest lucru deoarece am observat o creştere a manipulării adevărului, în special în cazul relaţiilor publice din sfera politică.

În Europa, profesia de relaţii publice este denumită adeseori "profesia al carui nume nu mai trebuie pronunţat". Cu un concept care încă suferă de pe urma asocierilor cu propaganda sau cu ideea de "distorsionare" (spin), industria de PR atrage adesea o presă negativă. Ce recomandaţi comunităţii de PR pentru depăşirea acestui impas?

Cu cât profesia capătă importanţă şi vizibilitate, cu atât devine mai specializată. Dar şi mai criticată … Criticile sunt de regulă consecinţa necunoaşterii sau a înţelegerii incorecte a funcţiei de relaţii publice. Uneori se spune că există un "zid" între jurnalist şi compania client. Oricât de simplu ar putea părea, relaţiile publice ar trebui să folosească funcţia de relaţii publice pentru a-şi îmbunătăţi propria imagine. Profesioniştii PR trebuie să fie capabili să demonstreze că ei reprezintă niste punţi de comunicare între poveste şi media. În loc să privească spre interior şi să pună întrebări, PR-ul ar trebui să facă faţă provocărilor demonstrând o etică profesională înaltă, să stabilească şi să urmeze un cod de conduită profesională şi să respecte adevărul.

Din experienţa mea profesională, onestitatea este cea mai bună armă în stabilirea unei relaţii pozitive cu presa şi cu alte grupuri care încearcă să denigreze profesia.

După ce aţi interacţionat în anii precedenţi cu comunitatea profesioniştilor români de PR prezenţi la Romanian PR Week, ce ne puteţi spune despre nivelul industriei de PR din România? Puteţi compara acest nivel cu cel internaţional?

Am recomandat în fiecare an ca o parte dintre campaniile finaliste să participe fără nici o ezitare mai departe la competiţia Golden World Awards şi la alte programe internaţionale. Şi am încredere în faptul că aplicaţiile din acest an vor demonstra în continuare o excelenţă pe masură.

Există din ce în ce mai multe asociaţii profesionale la nivel internaţional care luptă împotriva practicilor imorale în raporturile PR-mass media. Credeţi că ţările din Europa de Est sunt receptive la astfel de iniţiative?

Asociaţia Internaţională de Relaţii Publice (IPRA) a derulat o campanie pentru transparenţă media, cu scopul de a reduce apariţia practicilor ilicite în relaţiile dintre presă şi responsabilii de relaţii publice. Atât timp cât presa şi cu mine, profesionistul PR, nu ajungem la o concluzie şi publicaţiile sunt gata să accepte bani pentru publicarea articolelor, aceasta problema se va perpetua.

Care sunt cele mai importante valori care definesc profesionistul PR de top?

Aceasta este întrebarea pe care o primesc constant de cand am început să ţin cursuri şi discursuri în lume.

a. Onestitatea şi integritatea morală
b. O dezvoltare personală şi profesională constantă
c. Simţul umorului
d. Abilitatea de asculta ca şi aceea de a vorbi
e. Disponibilitatea de a integra în activitatea zilnică codurile de etică profesională
f. Capacitatea de a oferi înainte de a primi
g. Ceasul are 24 de ore – aşa si PR-ul
h. Schimbă-te înainte să fii nevoit să o faci
i. Să ştii să conduci – nu doar să coordonezi
j. Capacitatea de a înţelege şi a accepta realitatea aşa cum este – nu aşa cum a fost sau cum ai dori tu să fie
k. O combinaţie de încredere în sine şi de modestie


Tony Meehan este pentru a şasea oară consecutiv membru în juriul Romanian PR Award. Şi-a început cariera în PR în 1971, după ce a activat şase ani în publicitate. În ianuarie 1976 a infiinţiat la Glasgow TMA Communications, una dintre cele mai importante firme independente de consultanţă din Scoţia. În cei peste 35 de ani de activitate, campaniile sale de Relaţii Publice au fost premiate de IPRA (The International Public Relations Association), CIPR (Charted Institute of Public Relations) şi PRCA (The Public Relations Consultants Association). În calitate de membru al Institutului Britanic de Relatii Publice (CIPR), din 1990 a fost preşedinte CIPR în Scoţia. Este membru fondator al Asociatiei Scoţiene a Consultantilor în Relaţii Publice şi membru al Asociaţiei Internationale de Relatii Publice IPRA, Membru al Societăţii Regale a Artelor şi fost guvernator al şcolii St Leonard, St Andrews, Scotland. Este visiting professor al Glasgow Caledonian University. În 2004 a fost directorul prestigioasei competiţii internaţionale Golden World Awards, organizată sub egida Asociaţiei Internaţionale de Relaţii Publice IPRA.


Interviu realizat de Dana Oancea, Iunie 2008. Copyright Forum for International Communications.