Romanian Youth Focus 2013: Generația Y, generația tuturor și a nimănui

Pe 21, 22 octombrie a avut loc Romanian Youth Focus, un eveniment SMARK KnowHow, a doua ediție a evenimentului care vorbește despre acel target dificil, de multe ori blamat și încă un mister la nivel global pentru oamenii din marketing și publicitate – tinerii din generația Y. Așadar, vom trece prin câteva idei valoroase prezentate de speakeri.

 


Voluntariatul și generația Y


Mihaela Feodorof (Managing Partner, Yourway Life & Career Consulting) a adus în discuție diferențele dintre generația X și generația Y în termeni de viață personală, carieră și educație non-formală, cu accent pe ultimii din generația Y, pentru care cariera înseamnă munca într-o corporație, ONG-urile sunt o oportunitatea mare de învățare, voluntariatul ocupă un loc fruntaș în dezvoltarea lor profesională.

Conform unor rezultate ale unui studiu prezentate de Mihaela, pe un eșantion de tineri între 18 și 30 de ani, tinerii care lucrează în ONG-uri sunt mai ambițioși, au parte de mai mare recunoaștere și mai multă putere, în timp ce cei din corporații tind să fie mai prudenți.

The wh(Y) generation?


Generația care nu își mai pune multe întrebări, cam așa a caracterizat-o în începutul prezentării sale Matei Psatta, Social Media Manager GMP PR. Dacă punem miturile lângă adevărurile, în ceea ce privește generația Y, iată care ar fi rezultatul. E adevărat că reprezentatul unei generații Y are 22 de ani, a avut primul său calculator la vârsta de 6 ani, a crescut ascultând Linkin Park și Paraziții, avea 10 ani când a avut loc atacul din Septembrie 2001, a învățat engleza uitându-se la Cartoon Network și nu poate face față eșecului, motiv pentru care a devenit ușor perfecționist.

Miturile, adică ceea ce nu e adevărat despre acesta: a crescut cu Facebook, vorbește în cuvinte ca ”LOL, ”KK”, ”OMFG”, refuză orice formă de leadership, trebuie să te comporți ca el ca să fi agreat, e leneș.

Adevărul și concluzia este că majoritatea acestei generații este mai ocupată decât ar putea crede cineva și simte că rămâne în urmă, pentru că lucrurile se mișcă prea repede și au o nevoie acută de informare.

Generația Y nu este Generația Facebook, ci Generația Copy-Paste.


Își petrec timpul online pe platforme ca Reddit, Facebook, YouTube, tumblr, 9Gag și Imgur, caută experiențe noi în fiecare zi, nu sunt creatori de conținut, ci consumatori și distribuitori, sunt obișnuiți cu informații scurte, nu le plac brandurile ”try hard” care vorbesc forțat pe limbajul generației Y – cam acesta e portretul generației Y în viziunea lui Matei. 

ryf2_final

Nimicul și importanța acestuia în branding-ul pentru youngsters


16-24 de ani, internauți, rebeli, nerăbdători, idealiști, pretențioși, fără bani. Nu sunt o altă specie, ci doar o altă generație, a afirmat Irinel Ionescu, Creative Partner, AMPRO Design. Ce se poate spune despre această generație este că le plac brandurile care le fac viața mai ușoară, brandurile cu care se pot identifica. În materie de informare, au timp și parcurg informația foarte repede, citesc printre rânduri și nu au răbdare; apreciază simplitatea, claritatea mesajelor și nu au răbdare să decripteze alte mesaje. Pentru aceștia, USP (Unique Selling Proposition) se va transforma în Unique Selling Word.

În ceea ce privește brandingul către această generație, nu există un ingredient secret, spune Irinel Ionescu, produsul trebuie să rupă orice reguli, să fie ”disruptive”, să aibă un concept clar și totul să plece de la identificarea unei nevoi reale.

Cele mai frecvente greșeli făcute în încercarea de a înțelege generația Y pornește de la faptul că de cele mai multe ore sunt subiectul unor cercetări de amploare, și nu observații, nevoile lor reale nu sunt identificate de către branduri, acestea încercând de cele mai multe ori să le copieze limbajul, tratându-i pe ca niște copii, timp în care se pierde claritatea și se ajunge la o creativitate forțată.

Și în loc de concluzie a prezentării lui Irinel, the next big thing in branding:  

ryf3

New world, old news. Unpicking the paradox


Ben Armistead, Global Planning Director, Wieden + Kennedy Amsterdam, și-a deschis prezentarea cu o întoarcere la origini, atunci când supraviețuirea oamenilor depindea de observarea diferențelor din mediul lor, iar informația nouă era primită bine și la nivel științific, datorită faptului că dopamina era eliberată în creier. Același lucru poate fi aplicat cu succes și azi când apetitul nostru pentru schimbare a crescut. 

ryf4

În calitate de marketeri și într-o lume atât de focusată și înconjurată de schimbări, e ușor să te simți în urmă. Dar supraviețuirea noastră de azi depinde de distingerea celor mai importante schimbări și prioritizarea acestora.

Generația Y nu există.


Ben argumentează că orice conversație despre generații este supusă diviziunii și diferențelor. În SUA, generația Y numără 2 miliarde de indivizi, o cifră care ne poate indica multe date demografice despre această generație, dar nimic din sectorul psihografic. Generația Y nu există, pentru că lumea se schimbă, dar oamenii rămân la fel, drept pentru care diferențele între generații nu sunt decât generalizări inutile pe baza unei evoluții accelerate a tehnologiilor și care nu aduc nimic nou. S-a dovedit că schimbările dintre generații sunt adesea schimbări datorate vârstei.

Oriunde privim, media este cea care reface vieți și schimbă comportamentul (mesajul lui Marshall McLuhan –”the medium is the message” este mai actual ca niciodată), conținutul se mișcă cu viteza luminii, transformând orice într-un fenomen global, unde oamenii obișnuiți devin ”influencers”, și orice de la obiecte la medii devin mai abile.

Dar, adevărul este că tehnologia s-a resimțit dintotdeauna în acest fel, ca și cum ar schimba totul pentru totdeauna. Iar asta face partea doar din aroganța lumii moderne, după cum spune și Tom Peters citat de Ben – ”It is the arrogance of modernity to believe that we face unprecedented changes”. Realitatea este că, în cazul fiecărei generații, umanitatea apasă butonul de reset, avertizează Ben. Ne schimbăm odată cu înaintarea în vârstă, dar ADN-ul nostru rămâne același, fundamentele naturii umane rămânând constante. Paradoxul care reiese de aici privește faptul că avem aceiași oameni pentru care conținutul este constant, într-o lume diferită în care media se schimbă constant. Dacă nu înțelegem natura umană cu principiile ei de bază, a înțelege tehnologia viitorului și cum va fi ea folosită e inutil.

Poveștile sunt construite din elemente mici, iar noi, în calitate de marketeri nu spunem doar povești, facem lucruri care crează acele povești despre un brand în mințile unor oameni. Dar, nu trebuie să ne limităm la doar a spune povești. Jobul nostru este de a pune la dispoziție componentele pentru o poveste mai mare a unui brand prin definirea acțiunilor, gesturilor și comportamentelor, încât decalajul dintre lumea aflată într-o permanență schimbare și natura noastră constantă nu este insurmontabilă.

Spunem povești din când în când, dar contribuim la povești tot timpul
, a concluzionat Ben.