01062020

Back Eşti aici:Home News PR News: Tendinte si Cercetari Colaborarea dintre educaţie şi tehnologie poate schimba evoluţia sferei economice

Colaborarea dintre educaţie şi tehnologie poate schimba evoluţia sferei economice

Pin It
andra_zahariaO zi frumoasă începe cu preocuparea pentru propria educaţie şi iată că nici ziua de astăzi nu a făcut excepţie. Intel România a lansat o invitaţie la o masă rotundă pentru a dezbate rezultatele studiului "Tendinţe în utilizarea instrumentelor IT&C de către studenţi" comandat de această companie. Fiind vizată direct, am fost foarte interesantă să am acces la date cât mai concrete despre acest subiect şi sunt bucuroasă să împărtăşesc cu voi câteva probleme extrem de interesante pe care le-am dezbătut în această dimineaţă.

Cifrele sunt demne de interes şi, aşa cum ştiu din proprie experienţă, reflectă realitatea într-un mod cât se poate de concret. Astfel, "78% din studenţii români petrec cel puţin 3 ore în faţa calculatorului" (conform comunicatului de presă Intel), o treime dintre aceştia utilizând chiar până la 6 ore/zi computerul personal. Activităţile principale se leagă de comunicarea online (65% din timp) şi de căutarea de informaţii. Cu o cotă de 72%, Internetul este, pentru tineri, principalul canal media pentru informare şi studiu, în timp ce doar 22% dintre subiecţii chestionaţi recurg la informaţiile din biblioteci şi doar 6% presa scrisă sau alte metode de informare. Aceste cifre relevă o tendinţă foarte importantă în obiceiurile de consum media, în modelul de utilizare al IT&C şi în sursele şi metodele de informare preferate. Faţă de acum câţiva ani, perspectiva asupra comunicării online şi asupra tiparului de educaţie s-a modificat substanţial, făcând posibilă apariţia unui nou set de abilităţi de asimilare şi filtrare a informaţiilor, atât de natură academică, cât şi de natură personală. Internetul va deveni, cu un procent covârşitor, singurul canal media utilizat pentru informare în rândul tinerilor. Pentru comunicatori acest lucru este esenţial, dar fiind faptul că această categorie socială devine unul dintre publicurile importante şi cu un cuvânt important de spus în sfera socială.

Studiul ne dezvăluie şi un alt aspect pe care Thomas Osburg – Corporate Affairs Director Intel Europe – îl consideră esenţial: accesarea conţinului online se face în proporţie de 93% de acasă, la o distanţă uriaşă de doar 2% dintre studenţii care intră pe Internet de la facultate. Cauzele acestei realităţi sunt multiple şi stârnesc dezbateri interesante, care duc la confruntarea cu anumite probleme sociale deja cunoscute. În primul rând este vorba de lipsa de infrastructură tehnologică a facultăţilor, de la prize, la reţele wireless şi până la accesibilitatea calculatoarelor din laboratoare. O altă problemă este legată de gradul redus de alfabetizare a profesorilor în ceea ce priveşte folosirea calculatoarelor. Prezentările în PowerPoint sunt desuete şi nu mai prezintă interes pentru studenţi. E nevoie de mai mult. Mai mult înseamnă, în opinia domnului Osburg, integrarea curriculumului universitar şi a platformelor online, care oferă numeroase posibilităţi de dezvoltare şi completare a programei de învăţământ superior. The sky is the limit în această privinţă: live streaming pentru cursuri, meta tagging pentru conţinutul online al bibliotecilor, cursuri interactive (live chat, consiliere online pentru studenţi), cursuri suplimentare cu predare exclusiv online, postarea pe Youtube a cursurilor pentru a putea fi consultate şi de alţi studenţi etc. Un avantaj extrem de important al posibilităţii de a utiliza un computer conectat la Internet în cadrul facultăţii se leagă de şansa celor care nu îşi permit un PC acasă să aibă acces la informaţii şi la o educaţie de calitate. Bineînţeles, acest lucru presupune şi educaţia constantă în ceea ce priveşte modalităţile de a utiliza Internetul în scopuri educaţionale, productive.

Desigur, această deschidere pune şi o serie de probleme de natură legală, aşa cum a subliniat Thomas Osburg. Prin reţelele wireless se pot downloada soft-uri piratate, există riscuri legate de stocarea online a datelor legate de notele studenţilor etc. Important este însă să existe interes pentru dezvoltarea acestor metode şi pentru rezolvarea dificultăţilor inerente unui astfel de proces.

Am mai aflat că Intel îşi modelează politica de CSR în domeniul educaţiei pe trei elemente esenţiale: accesibilitate, conectivitate şi instruire continuă. Concret, studiul asupra studenţilor a fost primul de acest fel comandat de Intel, la care se vor adăuga şi alte cercetări pentru alte categorii sociale, fiindcă, aşa cum a subliniat domnul Olimpius Istrate, Education Manager Intel România, aceste studii fac parte dintr-un puzzle mai mare, de natură să creeze o imagine concretă asupra utilizării tehnologiei în cadrul sistemului educativ. Prin aceasta, Intel România vrea să colaboreze împreună cu instituţiile guvernamentale şi cu Ministerul Învăţământului pentru a ajuta la implementarea strategiilor de comunicare şi educaţie din acest sector. Colaborarea este cuvântul cheie în zilele noastre, aşa cum ştim cu toţii, în calitate de specialişti în comunicare. Scopul final al acestei platforme de comunicare şi al programelor implementate de Intel este acela de a pregăti o forţă de muncă profesionistă, care să susţină creşterea economicî în regiunile vizate, fiindcă sistemul educaţional determină evoluţia sferei economice, oricât de clişeic ar suna acest lucru.

Un pas important a fost făcut în această direcţie prin programul Intel Teach, care are ca scop organizarea de training-uri pentru profesorii din învăţământul superior. După 2 ani de la lansare, din program fac parte 10 000 de profesori din România şi aproape 6 milioane la nivel mondial. Programul este acreditat de Ministerul Învăţământului şi este realizat alături de Casa Corpului Didactic. Este important interesul manifestat de către profesori, din care 10-20% sunt lideri de opinie, restul fiind sceptici şi trăind cu senzaţia că studenţii au mult mai multe cunoştinţe în acest domeniu. Domnul Osburg susţine însă că profesorii universitari au capacitatea de a înţelege mult mai bine oportunităţile educaţionale pe care le oferă Internetul, faţă de studenţi, care sunt atraşi de social media şi de comunicarea online. Personal, consider că implicarea lor în acest program şi dorinţa de a înţelege mecanismul de funcţionare al online-ului constituie un comportament lăudabil, care poate conduce la un real progres atât în educaţie, cât şi în relaţia student-profesor.

Cât despre echiparea tehnică a studenţilor, 98% dintre ei au cel puţin un calculator, 35% au două şi 14% au chiar trei. În ceea ce priveşte tipul de PC-uri folosite, vorbim de 55% utilizatori de desktop şi 45% deţinători de laptop. Puşi în faţa unei opţiuni de achiziţie, 88% dintre studenţi ar alege un laptop, ceea ce indică o tot mai mare înclinaţie către mobilitate şi conectivitate continuă.

Concluzionând, reprezentanţii Intel au accentuat un element deosebit de interesant, şi anume faptul că aceste date din România pot fi folosite ca indicatori pentru alte ţări europene, pattern-urile de folosire fiind foarte asemănătoare.

A consemnat Andra Larisa Zaharia, Senior Editor PR Romania
Pin It

Parteneri

banca transilvania logo 2          Graffiti PR logo-1