Balanţa între PR şi jurnalism nu se modifică. Un comentariu marca Frankfurter Allgemeine Zeitung

Mass media din Germania se confruntă cu o criză sistemică. Redacţiile îşi reduc personalul, timpul alocat research-ului jurnalistic este în continuă scădere. Asistăm aşadar la o destabilizare a echilibrul între jurnalism şi PR? Această întrebare mi-a adresat-o redacţia "Pressesprecher". Răspunsul poate vă surprinde, dar nu, echilibrul nu s-a modificat. Calitatea jurnalismului german se menţine.

Întrebarea ne duce cu gândul la anumite constatări actuale, dar al căror grad de adevăr se diluează datorită generalizărilor pe care le îmbrăţişează foarte mulţi reprezentanţi ai breslei jurnalistice. Pe de-o parte, scăderea veniturilor din publicitate a cauzat presei germane dificultăţi economice importante. Încasările din publicitate au scăzut în 2009 în comparaţie cu anul precedent cu până la un procentaj alcătuit din două cifre. Din aceast motiv nu poate fi vorba de creşterea salariilor, din contră în redacţii şi în departamentele editoriale se defiinţează posturi. Pe de altă parte, situaţia din Germania este mult mai optimistă decât în SUA. În anii precedenţi, contrar evoluţiilor din SUA, ziarele germane creşteau tarifele şi abonamentele şi aspirau astfel la o emancipare diminuând riscul financiar prin corelarea puternică veniturilor cu încasările din publicitate. Deşi acest aspect suna ca o picătură pe o piatra încinsă, nu trebuie să ignorăm importanta sa economică şi psihologică.

Ziarele germane costă mai mult decât cele americane - din fericire

Jurnalism de calitate nu există pe gratis. Cititorul german de presă scrisă ştie şi este pregătit să plătească 2 euro pentru o ediţie a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung.  Din păcate, constatarea nu se potriveşte însă şi pentru cititorul online. Şi aceasta este o provocare care se menţine şi care nu trebuie să ducă neapărat la scăderea numărului de angajaţi în rândul redacţiilor ziarelor de calitate, ci din contră la o creştere a acestora pentru obţinerea unei acoperiri simultane atât pentru ediţiile de print cât şi pentru cele online.

Pe lângă aceasta, redacţiile, începând cu cele regionale, îşi menţin de la finalul ultimei crize a ziarelor din anii 2001 şi 2003, aşa zisa structură de "siluetă". Astfel s-a creat obişnuinţa de a umple golurile anumitor posturi, ceea ce a făcut loc în unele cazuri la dezvoltarea unei creativităţi adiţionale.
Redacţia cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, deşi s-a confruntat în ultimele 12 luni cu sistarea angajărilor, şi-a continuat activitatea la dimensiunile uzuale iar corespondenţii existenţi s-au adaptat situaţiei. Acest lucru este valabil atât în marile oraşe germane cât şi în cele din străinătate. Timpul care le stă la dispoziţie colegilor pentru cercetarea jurnalistică nu s-a diminuat. Din contră, adesea se lucrează la o temă în echipă, şi astfel apar sinergii care acum câţiva ani ar fi fost de neimaginat.

Departamentele de comunicare au şi ele bani mai puţini

Totodată, ca urmare a unor evaluări superficiale ale contextului general, se pare că redacţiile se micşorează tot mai mult în timp ce puterea departamentelor de PR creşte. Dar şi colegii din PR se plâng de ceva vreme de diminuarea bugetelor şi de scăderea numărului de colaboratori. Atfel, raportul forţei de muncă dintre jurnalişti şi practicienii PR nu se schimbă din punct de vedere numeric, chiar dacă jurnaliştii îşi prezintă cu plăcere măsurile de economisire concurenţilor PR-işti.

Din cauza recesiunii se poate ca practicienilor de relaţii publice să le fie mai greu să-şi aducă mesajele mai mult sau mai puţin filtrate către presă. Cititorul şi-a dezvoltat în acest sens şi el o nouă sensibilitate. Un comunicat de presă copiat se descoperă cu uşurinţă prin comparaţii cu conţinutul celui de pe internet. Aceste lucruri duc la creşterea importanţei ştirilor în general, ceea ce aduce un punct roşu jurnaliştilor.

Nici pe departe doar veşti bune

Nu în ultimul rând, ştirile negative care vin dinspre companiile afectate de criză sunt rareori îmbucurătoare. Se adaugă şi faptul că aceste ştiri ocupă de regulă mai puţin spaţiu editorial, din moment ce întreg spaţiul editorial cunoaşte o micşorare, ca urmare a scăderii numărului de anunţuri  publicitare. Concluzia este însă că nici una dintre părţi nu a luat-o înaintea celeilalte ca urmare a crizei, deci echilibrul între jurnalism şi relaţii publice se menţine.

---

Traducere şi adaptare: Antonia Ursatti, Forum for International Communications. În original, "Die Balance zwischen PR und Journalismus verschiebt sich nicht" apărut în PR-Journal.de, Noiembrie 2009 şi FAZ-Blog "Ad hoc", 16 Noiembrie
Copyright 2009 Forum for International Communications pentru versiunea în limba română. Text reprodus cu acordul redacţiei www.pr-journal.de.