Primii pași de experiență

Primul pas al unui tânăr absolvent către angajare este cel mai anevoios. Intrând pe platformele dedicate job-urilor, adesea te lovești de cuvântul cheie „EXPERIENȚĂ”. Dar tu continui să încerci, să cauți, poate-poate răsare și job-ul mult dorit. Și după multe căutări, ezitări, emoții, îl găsești și aplici. Apoi, cu puțin noroc, ești chemat la interviu, unde teama de eșec este principalul sentiment. Etapa următoare? Aștepți din suflet răspunsul pozitiv. Iar dacă și acesta vine, clar ești un norocos! Inițial, de la primul job, principala ta dorință este să înveți cât mai multe lucruri, să-ți creezi o bază, pe care pe parcurs să începi să construiești lucruri mărețe. Cam așa începe povestea.

În cazul meu, primul interviu nu a însemnat chiar cea mai relaxantă discuție. Am fost emoționată, temătoare, speriată de eșec. Dar o dată cu răspunsul pozitiv primit, totul s-a schimbat. În bine! Asta e regula care mi-a confirmat zicala „nu te încrede în prima impresie”. Relația cu colegii a fost una extraordinară. Am întâlnit oameni deschiși, de la care am avut o mulțime de lucruri de învățat, oameni care m-au încurajat, susținut, și cu ajutorul cărora, în câteva săptămâni, de voie, de nevoie, acumulasem cunoștințe temeinice într-un domeniu total nou pentru mine. Spun nou, pentru că job-ul meu era acela de redactor în domeniul medical. Mi-a plăcut, însă cum orice relație, în timp, se schimbă, așa a fost și în cazul meu. Am simțit nevoia de schimbare, așa că drumurile noastre s-au separat. Așa că am mers la următorul interviu, pentru postul de copywriter, în cadrul unei agenții de publicitate. Ce m-a atras? Mediul și bineînțeles domeniul. E o adevătară provocare să lucrezi zi de zi cu proiecte noi, clienți noi, să gândești din perspectiva consumatorului, a clientului, dar să aduci și acea tușă personală. Libertatea, competitivitatea cu tine, cu imaginația ta, limitele ei, m-au făcut să aleg acest domeniu. La toate astea, bineînțeles, se adaugă și colectivul. Lucrez cu oameni tineri, deschiși, oameni de la care simt că am mereu ceva de învățat. Sunt aici de un an și totuși ma simt ca la început, fiindcă întotdeauna rămâne câte ceva, apare ceva și eu vreau să știu. Ce iubesc aici? Faptul că deși uneori mie îmi lipsește încrederea, colegii mi-o acordă. Iar acest lucru este extrem de important pentru mine. Asta mă face să vreau, să pot!

Cred că în orice domeniu ai activa, dezamăgirea celor ce cred în tine este unul dintre cele mai urate sentimente pe care un „proaspăt” angajat le poate trăi. Încrederea oferită de colegi, de superiori este o motivație extrem de puternică. Dacă aș fi nevoită să fac un top trei motivații, pentru care îți alegi sau rămâi la un loc de muncă, pe primul loc s-ar afla încrederea celorlalți în tine, în forțele tale. Pe locul doi aș clasa mediul de lucru plăcut, iar pe ultimul, dar nu cel din urmă, experiența. Am ales să pun experiența pe ultimul loc, deoarece ea vine ca un plus, ca efort al muncii tale depuse.

Bineînțeles, la toate acestea se adaugă și motivația salarială. Este extrem de important pentru un tânăr, pentru că banii primiți în urma muncii tale, pentru noi, tinerii, înseamnă încrederea și valoarea pe care angajatorul ți-o oferă. La început, ca proaspăt absolvent, salariul nu este atât de important, fiindcă cea mai mare dorință a ta este aceea de a învăța, de a evolua și a te dezvolta în domeniul dorit. Pe parcurs însă, salariul devine mai important, fiindcă intervine dorința ta de independență. Iar în București, independența costă!

Totuși, aspectul principal pentru care tu  îți alegi un job rămâne pasiunea. Să faci cu pasiune ceea ce faci, să-ți placă și, chiar dacă nu întotdeauna lucrurile nu merg perfect, să nu uiți de ce ai început. Lucrez de mai bine de un an și mă văd încă la început.Vreau să știu mai mult, eventual totul, și să știu asta perfect! Da, am întâlnit până acum situații fericite, am primit laude, m-am simțit stăpână pe situație, însă au fost și momente mai puțin fericite. Da, am dat-o în bară, am făcut greșeli și nu întotdeauna ideile mele au fost cele câștigătoare. Și am fost demoralizată, supărată, însă lucrurile astea trec. Când vin proiecte noi, campanii, nu ai timp să te gândești la gafele de acum două săptămâni, fiindcă ai nevoie de idei noi. Pentru mine orice brainstorming e o ocazie de a crea ceva. Și iubesc să fac asta. Mă bucur de o imaginație bogată, care zi de zi îmi face viața mai frumoasă, iar la locul de muncă, mai ușoară!

---

 

Diana Mărculescu este în prezent copywriter la The Social Nest și studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, secția Campanii de Comunicare în PR și Publicitate.