Transparenţa şi etica în activităţile de lobby - o prioritate

Burson-Marsteller, una dintre cele mai importante companii de consultanţă în relaţii publice şi comunicare din lume, a publicat cea de-a cincea ediţie a studiului său anual axat pe eficienţa activităţilor de lobby în Europa. Acesta relevă diferenţe interesante între atitudinile politicienilor şi a oficialilor de rang înalt din instituţiile Uniunii Europene şi din 19 ţări europene, pe teme precum calitatea profesioniştilor în lobby, necesitatea unei reglementări suplimentare în ceea ce priveşte activitatea de lobby şi utilitatea folosirii social media ca mediu de influenţă.

Maroš Šefčovič, Vicepreşedintele Comisiei Europene şi, totodată, cel care semnează prefaţa studiului, a declarat: ”Activităţile de lobby sunt o practică importantă. De aceea, trebuie să ne asigurăm de transparenţa şi etica acestora. Registrul de Transparenţă stabilit de Comisia Europeană şi Parlamentul European îndeplineşte tocmai acest rol. Însă eforturile lobbyiştilor sunt de asemenea necesare şi, de aceea, ma declar în favoarea lor şi le susţin.”

Aproape 9 din 10 respondenţi au fost ”de acord” sau ” foarte de acord” cu afirmaţia ” lobby-ul desfăşurat în manieră etică şi transparentă contribuie la dezvoltarea de politici” şi cele mai multe grupuri de practicieni de lobby au fost în general percepute ca fiind transparente, în special asociaţiile comerciale, organizaţiile profesionale, companiile, sindicatele şi ONG-urile. Aceste cinci tipuri de grupuri s-au numărat printre categoriile percepute de obicei ca apelând la activităţi de lobby; celelalte categorii percepute în general ca fiind adeptele practicilor de lobby – agenţiile de public affairs – sunt văzute ca fiind mai puţin transparente.

”Este reconfortant faptul că, în ciuda unor scandaluri de lobby de anvergură, lobby-ul etic şi transparent este o normă, iar activitatea de acest gen este apreciată de factorii de decizie din Europa”, a spus Jeremy Galbraith, CEO Burson-Marsteller pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Asia.

Cu toate acestea, majoritatea respondenţilor au considerat că activitatea de lobby nu este suficient de reglementată, iar părerile cu privire la creşterea nivelului de reglementare în următorii trei ani sunt împărţite. Peste jumătate dintre respondenţi (53%) au spus că un registru obligatoriu pentru practicienii de lobby ar fi util în ţara lor, în timp ce mai puţin de un sfert nu au fost de acord cu acest lucru (22%).

”Problema reglementării activităţilor de lobby este, cu siguranţă, pe ordinea de zi a multor ţări europene. Aşadar, lobbyiştii trebuie să ţină cont atât de argumentele pe care le aduc cauzelor susţinute, cât şi de modul în care este percepută relaţia lor cu factorii de decizie”, a remarcat Robert Mack, Preşedinte al diviziei de Public Affairs, Burson-Marsteller EMEA.

De asemenea, sondajul a indicat faptul că sindicatele sunt percepute ca fiind cei mai eficienţi lobbyişti (62%), urmate de organizaţiile profesionale şi ONG-uri. Cu toate acestea, au existat şi diferenţe semnificative între ţări: în Germania, de exemplu, ONG-urile şi agenţiile de public affairs sunt considerate cele mai eficiente, adunând 78%, respectiv 71% dintre răspunsuri.

Ştirile de specialitate, site-urile guvernamentale, site-urile ştiinţifice şi site-urile tradiţionale de ştiri sunt cele mai utile surse online de informare. În mod surprinzător, canalele social media au fost percepute în general ca fiind la polul opus şi nu sunt consultate în mod frecvent pentru probleme din sfera profesională. Mai mult decât atât, aproape jumătate dintre respondenţi nu au folosit niciodată Twitter în interes de serviciu şi numai 20% dintre aceştia folosesc zilnic Facebook-ul în acelaşi scop. Site-urile asociaţiilor specializate, ale companiilor şi ale ONG-urilor sunt vizitate cel puţin o dată pe săptămână de către aproximativ 40% dintre respondenţi.

Alte informaţii cheie cuprinse în raport:
•    Cel mai puţin transparenţi lobbyişti sunt jurnaliştii (41%) şi firmele de avocatură (38%)
•    Majoritatea respondenţilor (56%) din Europa sunt de părere că activitatea de lobby nu este suficient de reglementată în ţara lor
•    Unul din 4 respondenţi consideră că lobbyiştii din mediul corporatist care oferă beneficii percepute ca fiind neetice reprezintă încă o problemă îngrijorătoare
•    Respondenţii consideră că social media (47%) şi media tradiţionale, inclusiv site-urile acestora (ambele 26%), nu sunt neapărat utile
•    Factorii de decizie consultă frecvent site-urile companiilor (43%), accesându-le zilnic sau cel puţin o data pe săptămână, site-urile asociaţiilor din industrie (41%), site-urile ONG-urilor (37%) şi Wikipedia (38%)
•    Lobbyiştii din industria energetică (68%) şi a sănătăţii (60%) sunt consideraţi a fi cei mai eficienţi, în vreme ce lobbyiştii cei mai eficienţi din sectorul nonguvernamental sunt consideraţi a fi cei care lucrează în organizaţiile axate pe protejarea mediului înconjurător (52%) şi apărarea drepturilor omului (49%).
•    Respondenţii au fost de părere că atât lobbyiştii din mediul corporate, cât şi cei din ONG-uri sunt cel mai puţin eficienţi în domenii precum retail (13%) şi cel al bunurilor de larg consum (15%)
•    48% dintre cei chestionaţi au considerat că ONG-urile nu sunt suficient de transparente în privinţa interesului reprezentat şi, mai mult decât atât, 56% dintre ei au fost de părere că ONG-urile îşi susţin cauza cu argumente de natură mai degrabă emoţională decât cu fapte.

---

Acesta este cel de-al cincilea studiu realizat de Burson-Marsteller pe tema activităţii de lobby, acest raport acoperind în mod particular 20 de ţări europene, inclusiv Bruxelles, din perspectiva instituţională a Uniunii Europene. Această ediţie a beneficiat de o rată de răspuns mai mare decât oricând, cu peste 600 de interviuri desfăşurate de agenţii locale de cercetare de piaţă şi analizate de compania Penn, Schoen & Berland (PSB) pentru Burson-Marsteller în perioada ianuarie-aprilie 2013. Interviurile au inclus o bază de 23 de întrebări prin care s-a urmărit identificarea percepţiilor în rândul factorilor de decizie asupra practicienilor şi activităţilor de lobby. Acestea au fost realizate fie online, fie prin telefon, iar intervievaţii au fost politicieni (atât membrii ai parlamentelor naţionale, cât şi ai Parlamentului European) şi oficiali de rang înalt în cadrul guvernelor naţionale şi al Instituţiilor Europene.

Înfiinţată în 1953, Burson-Marsteller este una dintre cele mai importante companii de consultanţă în relaţii publice şi comunicare din lume. Compania asigură clienţilor săi strategii şi execuţii de succes prin servicii de relaţii publice, public affairs, publicitate şi digital. Reţeaua globală a companiei cuprinde 72 birouri proprii şi 58 de afiliaţi, care acoperă un total de 83 ţări de pe teritoriul a şase continente. Burson-Marsteller este parte a Young & Rubicam Brands, o subsidiară a Grupului WPP, una dintre principalele reţele de servicii de comunicare la nivel global.

Penn, Schoen & Berland Associate este o companie globală de consultanţă bazată pe cercetare de piaţă, membră a grupului WPP şi parte a companiei Burson-Marsteller, specializată în strategii de comunicare pentru clienţi de referinţă din mediul politic, corporativ şi din industria de divertisment. De mai bine de 30 de ani, PSB îşi foloseşte experienţa acumulată în timpul campaniilor politice, în sala de consiliu, pentru a le oferi clienţilor informaţiile strategice cheie care să-i ajute să se situeze în faţa competiţiei. PSB a lucrat la aproximativ 200 de campanii politice şi a fost consilier politic şi strategic al peste 30 de preşedinţi şi prim-miniştri.