Scurt istoric. Relaţiile publice de la începuturi şi până astăzi.
- Joi, 22 Ianuarie 2009 16:24 |
- Don Bates
Edward Bernays, întemeietorul relaţiilor publice moderne scria: "Cele trei elemente fundamentale ale relaţiilor publice sunt practic la fel de vechi ca şi societatea umană: informarea indivizilor, persuadarea lor şi crearea de relaţii între aceştia. Desigur, mijloacele şi metodele s-au schimbat de-a lungul timpului, aşa cum s-a schimbat şi societatea".
Rolul Relaţiilor Publice în societăţile de tranziţie
- Marți, 27 Ianuarie 2009 13:44 |
- James Grunig
Bernays şi PR Romania. O întâmplare fericită :)
- Joi, 29 Martie 2012 22:00 |
- Dana Oancea
PR România marchează trecerea la Timeline cu o imagine inedită, prezentată azi în premieră cititorilor şi susţinătorilor PR România. Plicul original timbrat şi ştampilat de marele maestru Edward Bernays provine din biblioteca privată a renumitului teoretician şi practician german, Dr. Albert Oeckl (1909 – 2001), intrată în anul 2001 în posesia Danei Oancea (şi implicit PR Romania) prin Thomas Achelis. Colecţia de documente inedite include scrisori redactate de maestrul Eddi în pragul vârstei remarcabile de 100 de ani şi adresate prietenului său Albert.
Bernays: Inventatorul PR-ului
- Duminică, 12 Decembrie 2010 22:00 |
- Philipp Schnee
El a făcut din ţigări o modă pentru femei şi a inventat "American Breakfast". Edward Bernays a pus bazele PR-ului în anii '20, l-a inspirat prin aceasta până şi pe Goebbels, şi le-a băgat americanilor pe gât un preşedinte, pe care aceştia nici nu îl vroiau.
Incursiune în Muzeul Relațiilor Publice din New York
- Luni, 19 Ianuarie 2015 07:00 |
- Raluca Mihalachioiu
Se spune că oamenii care nu-și cunosc istoria, riscă să o repete. E posibil să fi găsit singurul univers în care repetarea trecutului să fie de bun augur: fascinanta noastră lume a PR-ului. Spun asta pentru că aplecarea către începuturile meseriei noastre, către campaniile “primordiale”, către personalitățile care au scris istorie poate să constituie o sursă de inspirație chiar și pentru lumea comunicatorilor de astăzi.
O vizionare privată în interiorul Muzeului de Relaţii Publice din New York
- Duminică, 05 Iunie 2011 22:00 |
- Shelley Spector
Bernays ne-a lăsat o moştenire uimitoare care include postere, invitaţii, machete publicitare de la unele dintre cele mai faimoase campanii ale sale, copii ale newsletter-ului său de PR, fotografii cu Sigmund Freud, Enrico Caruso şi preşedintele Eisenhower; ediţii originale ale cărţilor sale, inclusiv Engineering of Consent şi Propaganda, la care se adaugă cărţi ale oamenilor care l-au influenţat precum Walter Lippman şi unchiul său "Siggy".
Tipic feminin?
- Miercuri, 21 Ianuarie 2009 18:16 |
- Thomas Achelis
Din ce în ce mai multe femei se hotarasc pentru un job in PR. Se va ajunge oare prin aceasta la înlocuirea barbatilor de catre femei? Si oare activitatea de PR se va „deprecia” ca urmare a cresterii procentului de femei care lucreaza în domeniu?
Relaţiile Publice în ţările în curs de dezvoltare. Despărţirea de ideile preconcepute
- Duminică, 09 Ianuarie 2011 22:00 |
- Karl-Heinz Heuser
Ani în şir, companiile şi agenţiile exportau strategiile de PR şi personalul din Vest în ţări precum India, China, Brazilia sau Rusia. Schema uzuală era: ce funcţiona în Europa şi SUA trebuia să meargă şi în India sau China. Şi cine se dovedea a fi un bun profesionist la Frankfurt, Londra sau New York avea automat succes şi în aceste ţări... Karl-Heinz Heuser, CEO al agenţiei Burson-Marsteller Germania, demontează ideile preconcepute, conform cărora PR-ul în emerging markets este mai rudimentar şi mai ieftin decât în ţările vestice cu tradiţie în PR.
Relaţiile publice în Europa Centrală şi de Est
- Duminică, 06 Iunie 2010 21:27 |
- Thomas Achelis
Înainte de 1989, nu exista practic în ţările -în marea lor majoritate comuniste- ceva atât de "vestic decadent" precum relaţii publice. Ceea ce era numit "PR" era de obicei abrevierea pentru propagandă. Sau erau afaceri dubioase, de multe ori ilegale, cu informaţii oferite contra cost şi oferite de serviciile secrete ca Stat, KGB sau Securitate şi, de multe ori (se zvoneşte), chiar şi de către bisericile catolice sau ortodoxe.
