28032024

Back Eşti aici:Home Articole Concepte de baza Criza de identitate dintre oamenii de PR şi jurnalişti

Criza de identitate dintre oamenii de PR şi jurnalişti

Pin It

lilly_bindeanuSociologul Zigmunt Bauman sugerează că trăim într-o modernitate fluidă. Bauman afirmă că viteza cu care se schimbă societatea noastră ne afectează identităţile, care sunt, de asemenea, în curs de schimbare constantă. Dilema de dualitate şi multiplicitatea definesc conceptul de identitate a acestei noi ere. Suntem tradiţionali dar moderni, sofisticaţi dar simpli, diverşi dar omogeni, trăim între două lumi paralele, on-line şi off-line.


Relevanţa locului şi relaţia dintre practicienii în comunicare si jurnalişti sunt două elemente care pot defini identitatea PR-ului clujean.

Relevanţa locului
În ciuda creşterii globalizării, media online şi marketingul social pot face posibilă transmiterea de mesaje la niveluri locale. Chiar dacă oamenii comunică cu prietenii din întreaga lume, în timp real, înţelegerea comunităţilor locale şi cunoaşterea locală sunt absolut esenţiale pentru a face comunicarea relevantă şi eficientă. Dorinţa cea mai mare a unui profesionist PR atunci când doreşte să valorifice afacerea unui client este aceea de a fi acolo pentru a şti ce se întâmplă, pentru a identifica nevoile comunitare. Înţelegerea locală şi expertiza unui specialist în comunicare din regiune pot fi absolut esenţiale în succesul unei campanii de comunicare.


În timpul recesiunii, PR-ul clujean reprezintă un real avantaj pentru companiile locale care îşi doresc promovarea brand-ului pe piaţa locală în ciuda constrângerilor bugetare. Organizaţia apelează la o agenţie de PR sau consultanţi care să înţeleagă comunitatea locală şi domeniul ei de activitate. Astfel, serviciile unei agenţii locale de PR pot deveni atractive, şi nu doar datorită costurilor. E vital să înţelegem că PR-ul este o investiţie mai degrabă decât un cost. În circumstanţe de dificultăţi economice, comunicarea eficientă este de o importanţă capitală. Afacerile care vor supravieţui vor fi acelea în care comunicarea externă şi internă sunt dezvoltate pentru a sprijini strategiile lor de business.


Majoritatea specialiştilor în comunicare din regiune reuşesc campanii media eficiente şi secretul nu constă  doar în înţelegerea problemelor comunitare, dar şi în cunoaşterea tic-tac-ului jurnaliştilor din regiune.

Relaţia dintre jurnalişti şi comunicatorii locali

Există dezbateri neîncetate despre relaţia dintre jurnalişti şi practicienii din domeniul PR. Fiecare profesie este dependentă una de cealaltă. Deseori jurnaliştii sunt sceptici în ceea ce priveşte munca unui PR-ist. El este perceput doar ca un angajat îngrijorat de reputaţia organizaţiei sau a instituţiei pe care o reprezintă. „În general jurnalistul vrea sa afle mai multe de la PR şi să îi mijlocească accesul la instituţie şi oamenii ei, iar PR-ul îşi cam asumă rolul de paznic al instituţiei pe partea de comunicare. Impresia mea este că PR-ul este pus acolo să păzească, pe de o parte, compania de aberaţii din partea presei, iar pe de altă parte <<scurgerea>> de informaţii din interior”. (Bogdan Vasilescu, Redactor Ziua de Cluj)


Rolul jurnalismului şi al relaţiilor publice este complementar în spaţiul clujean. Relaţiile publice sunt un domeniu care se bazează pe transmiterea informaţiei către jurnalişti, indiferent că este vorba despre un  produs nou sau despre un eveniment. La rândul lor, jurnaliştii caută PR-ul  pentru noi materiale.


„La Banca Transilvania, considerăm că PR-ul şi jurnaliştii fac parte din aceeaşi comunitate: a comunicatorilor. Un argument al acestei afirmaţii este faptul că, în PR avem valori similare cu cele ale presei: comunicarea şi adevărul. Iar publicul este, pentru ambele părţi, cel mai important, destinaţia mesajelor noastre. El este cel pentru care scriem, rescriem, ne documentăm, transmitem.


Pe piaţa informaţiilor, în care găsim cerere şi ofertă, <<mărfuri de lux>> sau exclusivităţi, colaborarea dintre cele două profesii asigură, mai presus de toate, un circuit fără de care societatea de azi – comunicantă, în primul rând – nu ar putea supravieţui”. (Laura Petrehuş, Şef Serviciu PR, Banca Transilvania)


Într-o lume ideală, relaţia între cele două profesii ar fi simbiotică şi productivă. În realitate însă, această relaţie se confruntă cu foarte multe schimbări. Anul trecut a fost unul crucial atât pentru media locală, cât şi pentru PR-ul local, caracterizată prin închideri şi disponibilizări.


„Ultimul an şi jumătate a fost o perioadă în care relaţia PR-Media a trecut foarte rapid de la o stare la alta. De la un apetit al presei de a găsi orice subiect care să conţină subiectul criză, s-a ajuns la o dorinţa de găsi şi soluţii la criză în textele editate. Din păcate, lucrurile nu merg spre bine si fiecare dintre industrii a inceput să-şi numere <<decedaţii>>. În media, situaţia e chiar foarte gravă. Mă refer în special la media locală, unde foarte multe suporturi au dispărut sau s-au retras în online, cum e cazul ziarelor ce nu au mai reuşit să-şi acopere cheltuielile. PR-iştii au început să constate că lista lor de mailuri de presă e din ce în ce mai scurtă. La rândul ei, presa a primit din ce în ce mai puţine subiecte, business-urile fiind mult mai preocupate acuma să supravieţuiască în loc să creeze news. Dar ca relaţie propriu-zisă între părţi, aş observa că lucrurile sunt mai umane, dialogul mult mai autentic şi interesele încep să se aproprie. Ambele părţi îşi doresc să existe şi reusesc să înţeleagă mai bine faptul că împreună e mult mai uşor”. (Renate Roca-Rozenberg, Managing Partner PR&More)

Jurnalismul local care se referă la acoperire locală, la nivelul de comunităţi locale, se închide din cauza omniprezenţei internetului în diseminarea informaţiei. Este însă încurajator să găseşti un mediu de creştere care să transforme jurnalismul local intr-un mod pozitiv.


„Presa clujeană se mută tot mai mult spre online, atât din motive de cost, dar şi pentru că o parte tot mai mare a publicului său se află aici. De altfel, cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe online decât pe presa scrisă, ceea ce înseamnă, fireşte, şi o modificare structurală a comunicării – se schimbă esenţial ce transmitem, cui transmitem şi cum ne transmitem mesajul. Graniţa dintre jurnalişti şi bloggeri devine tot mai ştearsă, aşa că cei din urmă trebuie luaţi serios în calcul, la fel cum trebuie urmărite cu atenţie şi portalurile ori site-urile de informare care apar în fiecare lună . Folosirea instrumentelor de social media e esenţială, pentru că acestea permit o comunicare mai rapidă şi mai eficientă”. (Raluca Crişan, Consultant Comunicare).


În ceea ce priveşte viitorul relaţiei dintre PR - Media, Radu Neag, jurnalist la Adevărul Cluj afirmă: „Ziariştii vor mai avea nevoie de PR-işti doar în cazul în care e nevoie de o reacţie din partea companiei respective. Chiar şi aşa, PR-ul ar putea da replica: Am postat pe Twitter poziţia companiei cu câteva ore în urmă”.


Pe viitor vom comunica mai ţintit, fapt pentru care ar fi nevoie de resurse mai mari atât de timp cât şi financiare, resurse  de care dispunem din ce în ce mai puţin. Dar ne putem baza pe ambiţie, nevoia de comunicare şi creativitate.  În opinia Andreei Şuţ, Marketing Manager IBC Focus, acestea pot fi cele mai bune arme care să facă diferenţa între PR star şi PR. Dacă a fost Guerilla selling, apoi Marketing de ce nu ar fi acum momentul Guerilla PR?

Mai mult, Renate Roca-Rozenberg, declară cu privire la viitorul relaţiei PR-Media:
„Dispariţia unei părţi semnificative din media îi va obliga pe PR-işti, cred, să devină mult mai deştepţi, să apeleze mai des la alte metode de a comunica despre cele strict legate de transmiterea informaţiei prin acest canal. O lungă perioadă trimiterea unui comunicat sau organizarea unei conferinţe de presă era soluţia pentru orice şi oricine. Managerii vor putea vedea acum cu adevărat dacă au un om de PR bun în ograda proprie sau doar un scriitor de comunicate.
Sper că situaţia financiară nu-i va face pe ziarişti să devină prea <<înţelegători>>. Tentaţia de a fi amabili cu cei care furnizează bugete de publicitate a existat întotdeauna la nivelul managementului de presă. Disperarea de a-ţi scoate şi mâine ziarul ar putea să ducă acest sentiment la extrem şi atunci nu am mai vorbi de presa adevarată. Ziariştii adevăraţi ar trebui să ignore faptul că departamentul de marketing e gata să vândă orice cu 99% discount şi să facă tot soiul de promisiuni.


Dacă nu reuşim să ne păstrăm profesionalismul, atât noi cât şi jurnaliştii, chiar şi în perioada asta, ne va fi foarte greu şi lucrurile nu vor mai intra în normal nici măcar atunci când banii nu vor mai fi o problemă”.

Jurnalismul autentic va îmbunătăţi practica în relaţiile publice. Putem fi optimişti în ceea ce priveşte viitorul relaţiei dintre PR - Jurnalişti. E vital ca noi toţi să dăm un sprijin profesional acestei relaţii pentru că e esenţială atât pentru comunităţile locale cât şi pentru viitorul societăţii noastre. Media tradiţională influenţează încă, iar new media este în curs de dezvoltare. Print-ul va mai fi prezent pe plan local pentru o lungă perioadă de timp şi va continua să facă venituri. Dar este important să observăm că modelul de business s-a schimbat: se remarcă un mix de strategii inclunzând platformele online. Pentru comunicatori, noul trend va oferi oportunităţi,  provocări şi o nouă identitate.


Liliana Bindeanu este PR Strategist la Strategy Ideea Consulting, firmă care oferă strategii de comunicare şi CSR pentru small business şi ONG-uri. Experienţa în PR a început-o acum aproape 6 ani, ca asistent PR la Sibiu, iar la Cluj a cunoscut PR-ul de agenţie şi activitatea de freelancing.
A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu şi în prezent studiază cursurile on-line de la Harvard Bussiness School.

Copyright PR Romania
Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP