29032024

Back Eşti aici:Home Interviuri Good Talks Petru Stratulat și Sorin Badea: Știința începe să devină cool în România

Petru Stratulat și Sorin Badea: Știința începe să devină cool în România

Pin It

Sorin Badea Petru Stratulat

Până nu demult Petru Stratulat și Sorin Badea erau realizatorii Sound of Science, singura emisiune on air de știință din FM-ul comercial românesc, la momentul respectiv. Jurnaliști radio cu o bogată experiență de peste 10 ani, Petru și Sorin se mândresc acum cu un proiect media de succes, care în ciuda retincențelor inițiale ale Gold FM, ne arată că există loc și pentru știință în viața românilor. Discovery Channel, Jules Verne și Star Trek sunt doar câteva dintre influențele care le-au orientat cariera jurnalistică spre știință, domeniu care începe să capete un interes din ce în ce mai mare în România.

Sound of Science era una dintre cele mai ascultate emisiuni radio din intervalul 10 – 13, aceasta având și o comunitate solidă de ascultători. Din când în când se întânesc cu toții la o bere unde discută despre găuri negre, fizică cuantică, Pluto și lasere, pentru că așa cum spun chiar ei: „ascultătorii noștri sunt mai inteligenți decât noi”. Și pentru ca pasiunea lor pentru știință să fie completă, Sorin are o pisică pe care o cheamă Sonda Interplanetară Cassini-Huygens, pe scurt Casi.  Primul interviu Good Talks din 2016 este de fapt un interviu la dublu, în care Petru și Sorin mi-au răspuns inițial la întrebări, fără ca unul să știe ce a răspuns celălalt.

Până să iasă din grila Gold FM, Sound of Science era singura emisiune de radio on air dedicată științei din FM-ul comercial românesc on air. Cum așa?

Petru: Așa este, însă avem și un risc mare aici. Dacă aplici o decizie proastă în grilă, nu vei aduna bani din reclame, audiență mică, emisiunea devine o cheltuială și nu un profit. În cazul Sound of Science, cifrele au fost extrem de bune, în opinia noastră, în primavara 2015. Vara trecută a intrat în vacanță, noi realizând matinalul în locul lui Dobro, al lui Matei și al Gildei. Așteptăm acum cifrele din toamnă, care ar trebui să apară zilele acestea. Credem că ne-am menținut acolo sus, unde am fost și primăvara trecută. Ce ne caracterizează, pe mine și pe Sorin Badea, este naturalețea discursului. Noi nu ne scriem nimic pe hârtie, în afara informației propriu-zise pe care o prezentăm. În rest, totul este natural. Eu nu știu ce pregatește el pentru ediția curentă, el nu știe ce pregătesc eu. Ne surprindem sau ne plictisim reciproc în direct. De aceea reacțiile noastre autentice sunt cele mai apreciate de public.

Sorin: Emisiunea noastră era singura axată pe știință de la un radio comercial.  Se poate vedea ca există această nișă total neacoperită la noi în țară.  E păcat să existe doar o singură emisiune.

Care sunt planurile legate de emisiune?

Planurile sunt să revenim cât de curând pe radio pentru a deveni lideri de piață pe tronsonul pe care îl vom ocupa, un reper în domeniul jurnalismului de știință. De asemenea, pe termen scurt plănuim să lansăm emisiunea și pe YouTube.

Ideea emisiunii. Cui i-a venit?

Petru: Sorin are tot meritul aici. Eu realizam o emisiune lipsită de concept și continut la Gold FM, la începutul toamnei din 2014, când Sorin m-a abordat și mi-a propus ideea unei emisiuni despre știință. I-am spus că e o idee faină care nu va prinde în Romania și l-am dus cu vorba, încercand să-mi evit colegul ciudat pe holurile radioului, până când am fost nevoit de insistențele lui să prezint ideea mai departe managementului, care a privit-o cu reținerea cuvenita și perfect normală. Până la urmă au aprobat-o, lucru pentru care admir conducerea Gold FM. A avut curaj, în acest caz.

Sorin: Ideea mi-a venit acum vreo câțiva ani, pe când la Radio Guerrilla făceam o rubrică numită „Științologie”. Până la final de 2014 nu am găsit „loc” în grilă pentru ea. Când, însă, am realizat că trebuie să apară o idee noua, pe un slot gol, la un radio care încearcă să își găsească o identitate, am zis să o scot de la naftalină. I-am zis lui Petru despre idee și a fost reticent la început. Era și normal. Așa ceva nu exista în programul vreunui radio comercial, și în niciun caz nu era vazut ca o emisiune zilnică. În cel mai bun caz, de weekend. L-am rugat totuși să creadă în ideea mea și i-am spus că ne va duce acolo unde el nu a sperat și iată că așa s-a întâmplat.

Întrebări de la oameni?

Petru: Nu suntem întrebați, ci ne sunt propuse subiecte foarte interesante. Am primit de-a lungul timpului tot felul de articole pentru a le traduce și dezvolta, subiecte care nu ajung în presa din România. Nu aș vrea să repet sloganul „Ascultătorii noștri sunt mai inteligenți decât ai lor”, ci să spun că „Ascultătorii noștri sunt mai inteligenți decât noi”. De multe ori, am fost corectați de ei. Ne ascultau membri ai comunității științifice din România. La prima întalnire cu ascultătorii, am fost atent la subiectele abordate în grupulețele care compuneau mulțimea de aproape o sută de oameni ce a pus stăpânire pe pubul Have a Cigar anul trecut. Acestea variau de la fizica cuantică și până la planeta pitică Pluto, trecând prin satelitul natural Phobos al lui Marte. Ne ascultau și ne citesc membri ai echipei de cercetători români ce studiază sateliții lui Marte! How cool is that? Aș avea o grămadă de învațat de la ei. Mai mult decât ar avea ei de la mine.

Cele mai populare subiecte pe care le abordați

Petru: Din ce am observat până acum, fizica, fenomenele meteorologice și chimia prind cel mai mult, dar nu este o regulă. Cred, totuși, că fizica este pe locul întâi și asta pentru că aproape toți am avut profesori blazați în școala generală, care nu au știut să ne cultive curiozitatea. Ajunși la anii maturității, aflăm lucruri interesante și dorim să le ințelegem, dar nu le putem aprofunda, pentru că nu avem background-ul necesar, iar aici este „meritul” unui sistem de învățământ pus pe butuci. Dacă aș fi avut profesori de fizică îndrăgostiți de domeniul lor și de pedagogie, nu aș mai fi urmat, probabil, o carieră în radio, ci una în cercetare.

Sorin: În mod surprinzător, lucruri necunoscute sau puțin știute. Publicul reacționează foarte mult la știri care se leagă de materia întunecată, de programele spațiale de pe alte planete sau, de ce nu, la tot ceea ce demontează vreo teorie pseudoștiințifică – vezi aici vaccinuri sau alimentație unidirecțională. Desigur, tehnologia, cred eu, are vârful de lance.

Cea mai importantă știre de anul trecut din știință

Petru: Au fost două știri internaționale care m-au dat pe spate complet, iar aici mă refer la sondele New Horizons (Pluto) și Dawn (Ceres). Am ajuns pentru prima dată lângă Pluto, cel mai îndepărtat corp ceresc la care am aspirat, o planetă pitică și uimitoare despre care avem acum  informații fascinante. Bine, dincolo de ea, mai există multe asemenea obiecte, dintre care amintesc Sedna, un planetoid cu o orbită eliptică ce poate fi parcursă în 11.400 de ani. Din România nu știu o descoperire fascinantă de anul trecut, drept dovadă că nu există o comunicare foarte bună din partea comunității științifice de la noi.

Sorin: Uau, mi-ai pus o întrebare grea. Oscilez între misiunea New Horizons cu imaginile planetei pitice Pluto și sărurile hidrogenate de pe Marte.

Românii par să îmbrățișeze din ce în ce mai mult știința. Oare de ce?

Petru: Știința începe să devina cool în România, iar noi am pus umărul pentru ca acest lucru să se întample. Desigur, mai este foarte mult până departe, însă e un început. Este cool ca la o bere cineva de la masă să spună că poate introduce un ou de găină într-o sticlă de bere fără să-l spargă și să mai facă și o demonstrație, sau că există un nor de praf stelar cu miliarde de trilioane de sticle de alcool, cantitativ vorbind. Intrăm într-o perioadă în care știința va fi privită cu admirație. „Dezastrele” vin ciclic. Valul manelelor a cam trecut, cel al muzicii dance de proastă calitate trece și el, radiourile de mainstream vor începe să piardă teren în fața celor nișate. Toate țările „civilizate” au trecut prin asta. Acolo știința este cu mult mai apreciată. A venit și rândul nostru.

Sorin: Mai nou, geek is the new cool. Și tânăra generație e extrem de receptivă la chestiuni care îi aduc în vedere lucruri noi și faine. Ba chiar și cei trecuți deja de o vârstă sunt încântați sa afle „ce mai inventează aștia, dom’le?”.

Jurnalism pentru știință în România anului 2016. Rebeli sau pionieri?

Petru: Am realizat că la noi nu se prea face jurnalism pentru știință. Nevoia de pe piață s-a văzut în traficul site-ului nostru, www.soundofscience.info. Am ajuns deja la aproape 30.000 de unici pe lună, după doar un an. După cum spuneam mai devreme, nu ne consultăm tocmai pentru a ne surpinde. Lista mea numără aproximativ 80 de surse la care sunt conectat în permanență. De aceea, soundofscience.info va da primul informația ce va apărea mai târziu pe site-uri din România, dacă va apărea, și la televizor, unde ar ocupa un loc la coada jurnalului la o săptămână dupa publicarea inițială. Pentru că ne ghidăm numai după feelingul propriu, selectăm informațiile după afinitățile pe care le avem pentru anumite domenii. Din acest motiv, am cooptat colaboratori în grupul care editează soundofscience.info, fiecare cu specializarea sa. Avem un medic specializat în medicină internă și un student român de la Universitatea din Manchester care se axează pe articole din domeniul geneticii. Vă recomandăm un search pe site-ul nostru după cuvântul cheie „video”.

petru stratulat

Sorin: O să iți spun cum văd eu asta, în condițiile în care fac radio din 2002 și știri de radio din 2004. Să faci jurnalism pentru știință este eliberator, frumos, dar mai ales motivant. Este cea mai buna alegere pe care am făcut-o, încă de prin 2008 și nu îmi pare rău nicio clipă. Sursele sunt agențiile de presă, site-uri dedicate acestui gen de subiecte (eu am vreo 23 de surse, evident toate din afara țării), câteva instituții românești (Institutul de Științe Spațiale, Agenția Spațială Română) și legăturile directe prin Twitter sau facebook cu agențiile spațiale internaționale: ESA, NASA, JAXA sau Roscosmos.

Comunicarea pentru știință. Ce e bine, ce nu e bine?

Petru: Lipsește comunicarea din comunicare. Nu doar presa din România este vinovată, ci și sursele științifice. Comunitatea științifică nu prea comunică. Membrii ei fac lucruri foarte interesante, dar le păstrează în cercuri închise ori le comunică într-un limbaj specializat. Cheia este o comunicare pe întelesul tuturor, de aceea ar fi nevoie de un om bun pe PR în fiecare institut de cercetare, în fiecare echipă, în fiecare proiect. Acesta este motivul pentru care nu-mi amintesc acum o știre din domeniul cercetarii românești de anul trecut.

Sorin: Comunicarea pentru știință nu există la noi în țară. Știu că mulți o sa mi se urce în cap și o să spună că nu e adevarat, dar o să vă spun cum pare din punctul meu de vedere. Să luăm mai întâi Sorin Badea omul. El primește informațiile științifice de la televizor, de pe site-urile agențiilor de știri românești și de pe Facebook. Asadar primește acele informații pe care televiziunea le considera „de rating”, adică fix acele informații care, în proporție de 80-90%, sunt date de pseudoștiință. De pe agențiile de presă ce să iau? Doar Agerpres s-a mai  dat pe brazdă la capitolul ăsta în ultimul an. Mediafax s-a pierdut pe scări, pe undeva, și bagă la înaintare o știre, maximum două pe zi. Despre Hotnews nici nu mai vorbesc. La radio, nimeni nu mai dă știri de știință, la History Channel vezi numai căutători în gunoaie, pe Facebook îți apar doar „știați că-uri”. Să trecem mai departe și să vă spun care e senzația încercată de Sorin Badea, realizatorul de programe. El a observat reticența oamenilor de știință în a-și comunica cercetările. A văzut cum se ascund dintr-un motiv mioritic „mi-i pun pe colegi în cap dacă vin să vorbesc la voi, pentru că, dau din casă”. Dar asta e de inteles, oamenii de știință au și ei nevoie de un PR. În concluzie, comunicarea din partea cercetătorilor români către canalele media este aproape de zero.

Cum ar trebui promovată știința către publicul general?

Petru: Publicul trebuie abordat de la nivelul său, nu de sus. Limbajul trebuie să fie unul simplu, dar prin care cititorul/ascultătorul să poată înțelege conceptele complicate. Orizonturile sale de cultură generală trebuie îmbogățite cu informații aparent complicate, explicate în moduri prietenoase. O prezentare plină de cifre și denumiri bizare nu va fi una apreciată, dar, dacă ea poate fi înteleasă datorită limbajului, păstrând cele mai importante cifre și denumiri, va fi asimilată și chiar dată mai departe într-o întrevedere cu prietenii. Știința nu este suficient de cool încă în România. Lucrăm la asta.

Sorin: În doze dese. În informație de calitate și cu o atitudine captivantă. Ar trebui începută această „muncă informațională” încă de pe băncile școlii și terminată la cimitir.  

Cu cine ați stat de vorba în interviurile voastre?

Petru: Invitatul cu cel mai mare calibru a fost dl. Mario Piso, director al Agentiei Spațiale Române (ROSA). În aceeași categorie, l-aș include și pe dl. Dragos Ciuparu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.

Am avut, de asemenea, interviuri foarte interesante cu Oana Sandu, PR al ROSA și European Southern Observatory, Ovidiu Teșileanu și Dan Filipescu de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Valeriu Tudose și Octavian Micu de la Institutul de Științe Spațiale de la Magurele, unde am și realizat o ediție cu ocazia eclipsei parțiale de soare, cu tot felul de invitați care activează în cadrul institutului.

Cum s-a născut pasiunea voastră pentru știință?

Petru: Discovery Channel în copilărie. Așa a fost în cazul meu. Nu am făcut farse bazate pe știință prietenilor mei. Am încercat una chimică în copilărie, dar m-am oprit după ce m-am gândit că mai multe substanțe, fierte împreună, cum ar fi parfumuri, șampon și alte prostii, ar putea avea efecte fatale în cazul ingerării. Voiam să glumesc pe seama unui prieten, dar am realizat că e posibil să nu fie la fel de amuzant priveghiul lui.

Sorin: Am citit mult Jules Verne când eram mic, am niște părinți fantastici, care mi-au alimentat setea de cunoaștere și curiozitatea, și am fost, sunt și voi rămâne un fan al seriei Star Trek-Next Generation.

sorin badea

Omul de știință preferat este?

Petru: Îmi place interviul ăsta. Dacă vorbim despre oameni de știință contemporani, ar fi Brian Cox. Apare în multe documentare BBC. Îl ador pentru plăcerea pe care o afișează atunci când discută despre știință. Este foarte cald și simți sufletul pe care-l pune în ceea ce face. Dintre cei care nu mai sunt printre noi, cred că Einstein. Știu, e un clișeu.

Sorin: Răspunsul meu rapid este: Isaac Newton. Din varii motive. În primul rând, îl consider părintele fizicienilor, matematicienilor și astronomilor care au lucrat să ducă primul om pe Lună. În al doilea rând, a fost un om de știință care a îndrăznit să vadă modelul cosmic un pic diferit față de ceilalti colegi ai săi. Dacă e sa mă întrebi care e omul de știință preferat de acum, îți voi răspunde fără ezitare - Stephen Hawking. Toată lumea cred că a auzit de el și se știe cu se se ocupă.

Interviu blitz

Star trek sau Star Wars?

Petru: Star Trek, datorită teleportării.
Sorin: Star Trek pentru că este mai uman și inovator în ceea ce privește principiile astrofizice transpuse pe micul ecran. Și e mai inspirațional.

Interstellar sau Gravity?

Petru: Interstellar, datorită găurilor negre.
Sorin: Gravity pentru că a fost mult mai real pentru mine.

Jupiter sau Saturn?

Petru: Jupiter, ca să nu îl copiez pe Sorin Badea.
Sorin: Saturn, pentru că, din punct de vedere vizual, e cea mai frumoasă planetă. Am și o relație specială cu planeta asta. Am și o pisică pe care o cheamă Sonda Interplanetara Cassini – Huygens, pe scurt Casi :)

Proton sau electron?

Petru: Proton, pentru a fi în mijlocul lucrurilor.
Sorin: Electron, pentru că poate da atâtea valențe.

Stephen Hawking sau Albert Einstein?

Petru: Einstein, pentru că avea simțul umorului.
Sorin: Îl respect pe Einstein, îl admir pe Hawking. Și fiecare cu timpurile lui.

Găuri de vierme sau găuri negre?

Petru: Oricând găuri negre. Îmi place foarte mult ceea ce nu înțeleg.
Sorin: Găuri negre, că deocamdată găuri de vierme nu am văzut.


Interviu realizat de Dorian Ilie, Rogalski Damaschin PR.
Good Talks este o inițiativă Rogalski Damaschin Public Relations în parteneriat cu PR Romania prin care agenția își propune să stea de vorbă cu oameni de bine care fac lucruri pe bune. Good Talks este despre oameni curajoși, creativi, responsabili, care prin tot ceea ce fac schimbă puțin câte puțin România în bine.


Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP