05072020

Back Eşti aici:Home Articole Etica in PR Alexandra Oniceanu-Becuț: Într-un context de sensibilitate crescută a publicurilor, s-a evidențiat și mai mult importanța conștiinței profesionale

Alexandra Oniceanu-Becuț: Într-un context de sensibilitate crescută a publicurilor, s-a evidențiat și mai mult importanța conștiinței profesionale

Pin It

Alexandra Oniceanu-Becut

Din perspectiva unui om de comunicare ce acoperă tot spectrul de responsabilități de comunicare corporativă și CSR - cu publicurile externe, dar și intern - cu angajații, atât pe plan local, dar și pe plan regional în cadrul diferitelor proiecte la nivel de EMEA în care sunt implicată - pot spune că provocarea vine adesea din nevoia de a armoniza obiectivele și așteptările unei mari varietăți de stakeholderi. Cred că omul de PR are un rol important în medierea și facilitatea dialogurilor cu și între toți acești stakeholderi, cu scopul de a propune cea mai bună soluție de comunicare atât în beneficiul organizației, cât și al publicurilor sale - Alexandra Oniceanu-Becuț, Director Comunicare Citi Romania, în dezbaterea PR Romania despre Etică în PR.

Considerați că ar trebui să vorbim mai mult despre etică în PR – în universități, organizații și în spațiul public?

Etica, în sensul ei larg, este una dintre primele noțiuni pe care le dobândim încă din educația timpurie și care ne reglementează toate relațiile personale și profesionale. Ne permite să avem o conduită morală sănătoasă, în raport cu toate structurile și organizațiile în care activăm. În lipsa ei, am fi în derivă și, chiar mai grav, am deveni un pericol pentru noi înșine și pentru cei din jur. Reperele etice se construiesc în procesul de educație în familie, apoi pe ruta academică și apoi se testează și se consolidează în spațiul civic și cel organizațional, de aceea cred că reprezintă un subiect despre care trebuie să vorbim des, deschis și constructiv. E important să vedem bune practici și exemple pozitive, dar e poate chiar mai important să avem curajul de a recunoaște greșeli, de a vorbi despre eșecuri și de a trage concluzii din care putem învăța la nivel colectiv. Cu atât mai mult în contextul actual al pandemiei, se dovedește cât de importante sunt reperele etice solide, care ne ajută să fim în acord cu nevoile angajaților, clienților și ale comunității și să luăm fiecare decizie în primul rând spre beneficiul lor.

Dacă ar fi să schițăm un tablou al problemelor etice în industria locală de PR, cu ce ar trebui început?

Pentru că acum navigăm cu toții provocările create de pandemie, m-aș referi la modul în care acest context poate expune tensiuni etice în desfășurarea activităților de relații publice, între nevoia de a îndeplini în continuare obiectivele de comunicare și nevoia de a fi aproape de angajați, clienți și comunitate cu obiectivul unic de a-i sprijini în gestionarea situației. În acest flux de informație accelerat și într-un context de sensibilitate crescută a publicurilor, s-a evidențiat și mai mult importanța conștiinței profesionale: în a combate propagarea fenomenului fakenews, a contribui la dialogul public doar cu informații factuale și valoroase, a cântări mai bine oportunitatea și necesitatea campaniilor, a reflecta mai mult la segmentarea publicurilor care ar beneficia cu adevărat să primească o anumită informație și a redirecționa resurse care să contribuie la binele comunității și să răspundă nevoilor critice, prin inițiativele de CSR.

Care sunt cele mai importante conflicte morale în triunghiul PR - presă-public?

Din perspectiva unui om de comunicare ce acoperă tot spectrul de responsabilități de comunicare corporativă și CSR - cu publicurile externe, dar și intern - cu angajații, atât pe plan local, dar și pe plan regional în cadrul diferitelor proiecte la nivel de EMEA în care sunt implicată - pot spune că provocarea vine adesea din nevoia de a armoniza obiectivele și așteptările unei mari varietăți de stakeholderi. Îmi vine în minte aici un aforism al lui Steve Jobs care sună cam așa: ‘Dacă vrei să faci pe toată lumea fericită, nu deveni un lider. Du-te să vinzi înghețată”. Cred că omul de PR are un rol important în medierea și facilitatea dialogurilor cu și între toți acești stakeholderi, cu scopul de a propune cea mai bună soluție de comunicare atât în beneficiul organizației, cât și al publicurilor sale. Cu toate astea, dintr-o astfel de poziție, uneori nu vom reuși să facem pe toată lumea fericită și cred că asta este perfect acceptabil, atât timp cât am acționat congruent cu un set de valori proprii sănătoase și cu standardele etice ale organizației pe care o reprezentăm.

În comunicare regăsim tot spectrul de conflicte etice: diferențe de standarde profesionale, conflicte de norme și valori, conflicte de interese. Cum vedeți rolul omului de PR în echilibrarea așteptările organizațiilor cu cele ale publicurilor?

Dacă în vremuri de normalitate, regăseam în spațiul public o mare varietate de puncte de tensiune între stakeholderi, cred că în această perioadă am văzut mai degrabă cum pandemia a acționat ca un numitor comun. Cred că tuturor ne-a fost clară în perioada aceasta importanța armonizării obiectivelor, ca sa putem răspunde cat mai bine unei singure nevoi umane fundamentale - aceea de siguranță. În ciuda distanțării fizice, cred că pandemia a creat o colaborare mai strânsă între acele organizații cu o conduită responsabilă, între publicurile lor interne și externe și între reprezentanții mass-media, exact pe baza unui set de valori etice comune.

Spre exemplu, în Citi am văzut în această perioadă mai mult ca oricând valoarea extraordinară a comunicării interne realizate prompt, uman și în mod asumat de liderii organizației. Cred că multe alte organizații pot confirma această realitate. Funcția de comunicare internă a avut în această perioadă misiunea critică de a armoniza acțiunile departamentelor implicate în celula de management al crizei și de a le transpune în mesaje clare, adecvate împrejurărilor și cu valoare practică pentru angajați. Comunicarea cu angajații a devenit pentru mulți lideri prioritatea principală și cred că cei care s-au ghidat după principii etice sănătoase în această perioadă vor avea de câștigat pe termen lung.

La ce standarde deontologice/coduri de etică vă raportați când aveți îndoieli profesionale?

În primul rând, mă ghidez după propriile principii morale și după codul etic al organizației pe care o reprezint. Apoi, încerc întotdeauna să privesc situația dintr-o perspectivă relațională și să înțeleg care sunt nevoile și așteptările partenerului de dialog, dar și piedicile pe care le întâmpinăm fiecare în a ajunge la un consens. Am avut norocul ca în marea parte a carierei mele să lucrez pentru Citi, o organizație globală care a implementat un set de standarde etice și de guvernanță corporativă foarte stricte, în care mi-am regăsit propriile valori profesionale. Asta e ceea ce îmi face munca autentică, credibilă și etică.

Ce instrumente considerați că ar fi eficiente în descurajarea practicilor imorale?

Dincolo de sancționarea publică a derapajelor, pe care o vedem adesea și care se dovedește destul de eficientă, cred că educația continuă este cheia. Educația morală și cea academică ne oferă o viziune sănătoasă și ne responsabilizează. Apoi, recunoașterea publică a exemplelor pozitive și a bunelor practici ne oferă repere la care să aspirăm, iar conectarea cu profesioniști care își desfășoară activitatea cu demnitate și empatie ne dau încredere că se poate.


Interviu realizat de Dana Oancea în dezbaterea PR Romania despre Etică în PR

Pin It

Parteneri

          Graffiti PR logo-1