23062017

Back Eşti aici:Home Articole Etica in PR Etica nu are loc în noua definiţie a Relaţiilor Publice

Etica nu are loc în noua definiţie a Relaţiilor Publice

aurelian_horja_257,3 % dintre cei care au răspuns invitaţiei PRSA de a participa la realizarea noii definiţii a Relaţiilor Publice au considerat că nicio definiţie modernă a Relaţiilor Publice nu trebuie să cuprindă cuvântul "etică".


•    Ce sunt de fapt Relaţiile Publice?
•    Există schimbări esenţiale în evoluţia conceptuală sau în practica Relaţiilor Publice?
•    Era digitală a schimbat ceva în conceptele cheie specifice Relaţiilor Publice?
•    Ar fi utilă introducerea cuvântului / conceptului "etică" în definiţia Relaţiilor Publice?


Aceste întrebări, presiuni ale comunităţii profesioniştilor în Relaţii Publice dar şi faptul că definiţia PRSA (Public Relations Society of America) este una dintre cele mai utilizate definiţii de către profesori, autori de manuale sau profesionişti în domeniu au condus PRSA să organizeze probabil cea mai amplă iniţiativă internaţională în care a cooptat 12 alte organizaţii profesionale de la Arthur W. Page Society şi IABC în Statele Unite până la CIPR în Marea Britanie dar şi profesioniştii independenţi să îşi spună părerea în vederea reformulării definiţiei Relaţiilor Publice pentru a obţine o definiţie modernă şi înlocuind-o pe cea stabilită în 1982 cu o variantă adaptată prezentului.

După 1447 de voturi, sute de observaţii, numeroase comentarii şi aproape un an de cercetări, PRSA a stabilit definiţia modernă a relaţiilor publice pe baza unui vot public, ce a avut loc între 13-26 februarie 2012. În acest timp, practicienilor le-au fost oferite trei variante de definire, iar majoritatea a optat pentru varianta cu numărul 2. Aceasta a primit 671 voturi, adică 46,1 % din totalul de 1447 de voturi acordate.

Original: "Public relations is a strategic communication process that builds mutually beneficial relationships between organizations and their publics."


Traducere: "Relaţiile publice reprezintă un proces de comunicare strategică, ce construieşte relaţii reciproc avantajoase între organizaţii şi publicurile lor."


Unii considerau că noua definiţie trebuie să cuprindă neapărat ceva legat de social media, iPhone sau valul de digitalizare, uitând că acestea sunt doar nişte simple căi de stabilire a unor relaţii şi nu esenţa acestora. Alţii vedeau Relaţiile Publice ca pe o modalitate ca fiecare dintre părţile implicate să-şi îndeplinească obiectivele personale uitând că esenţa unei relaţii este colaborarea şi vizarea unor obiective comune dar care în acelaşi timp satisfac pe toată lumea, chiar dacă este adevărat că uneori este vorba de o minimalizare a riscurilor. O altă parte, în urma observării unor practici perpetuate încă de la începutul PR-ului dar şi a unor exemple recente (cei care au fost prinşi) a unor companii de PR internaţionale, adevăraţi giganţi ai domeniului, implicate în activităţi total lipsite de etică, a considerat că “etica” ar fi util să se afle printre cuvintele / conceptele ce definesc Relaţiile Publice moderne.

Ultima variantă de definire a Relaţiilor Publice, deşi personal am votat pentru ea (dintre cele trei variante finale propuse) şi mă bucur în mod deosebit că am avut o minimă contribuţie la alegerea ei ca variantă modernă a definirii Relaţiilor Publice, are cu toate acestea în opinia mea un imens defect: îi lipseşte cuvântul / conceptul “etică”.

Poate nu pare important şi probabil pentru cei mai mulţi este un fapt necunoscut, însă una dintre întrebările suplimentare în urma votului era dacă acest cuvânt “etica” trebuie sau nu inclus în definiţia Relaţiilor Publice.

Să nu fim naivi, introducerea cuvântului “etică” nu ar fi rezolvat problema practicilor curente şi aparent extrem de răspândite în activitatea de PR (nu doar în România cum ni se sugerează uneori), însă ar fi avut şansa istorică să educe viitorii profesionişti în PR începând cu definiţia şi nu cu adoptarea formală de multe ori a unor Coduri suplimentare de Etică, care devin dificil de aplicat când în vizor se află mastodonţi internaţionali ai domeniului. Ar fi oferit şansa ca paginile dedicate eticii din toate manualele de profil să aibă o altă greutate iar în cele în care acest concept nu apare ar fi forţat apariţia unui nou capitol care să comenteze şi să clarifice necesitatea eticii în Relaţiile Publice. Să disece această problemă, să ofere şansa unor cercetători serioşi să analizeaze realitatea. Ar fi întărit infinit Codurile de Etică existente sau viitoare, ar fi înnobilat o industrie care a pornit cu stângul în viaţă şi a oferit exemple răsunătoare de “aşa nu” în domeniul eticii.

La aproape toate conferinţele internaţionale sau locale, vorbitori plini de vervă şi gravitate ne explică faptul că industria de PR are o imagine proastă, că nu are loc la masa deciziilor, că marketingul sau publicitatea “se bagă” peste PR, că jurnaliştii îi forţează pe profesioniştii comunicării să accepte compromisuri şi să practice “black PR” dar uită că practicienii se uită ce fac marii comunicatori nu ce spun la diferite conferinţe. O analiză mai amplă privind  istoria legăturii dintre Etică şi Relaţiile Publice a fost realizată de Shannon A. Bowen şi poate fi consultată aici.

Revenind la această iniţiativă, majoritatea celor care au participat la studiu (57,3 %) au considerat că nicio definiţie modernă a Relaţiilor Publice nu trebuie să cuprindă cuvântul “etică”. Mai mult, când au fost întrebaţi dacă acest cuvânt “etică” trebuie introdus în definiţia câştigătoare, 60.3 % au spus NU!

Jenată probabil de această alegere făcută de majoritatea participanţilor la iniţiativă, PRSA a comunicat că, deşi “crede cu fermitate în valoarea practicilor etice de relaţii publice [...] respectăm dorinţa breslei (profesiei) ca etica să nu fie inclusă în mod explicit într-o definiţie modernă”.

Spre deosebire de PRSA, eu nu pot să respect alegerea unor practicieni speriaţi de cuvântul “etică”. În cazul în care lipsea această întrebare directă, nu ar fi fost nicio problemă, există multe definiţii ale Relaţiilor Publice sau ale altor profesii care nu includ acest cuvânt însă faptul că practicienii de top ai acestui domeniu au fost întrebaţi direct iar ei au răspuns NU unei asemenea provocări, consider că reflectă o mare problemă şi ascunde un măr putrezit sub o coajă poleită cu aur ce seamănă mai mult cu anumite practici publicitare decât cu Relaţiile Publice bazate pe adevăr.

În acelaşi timp, nu cred că PRSA trebuie să accepte sau să evite neincluderea acestui cuvânt doar pe baza răspunsurilor sau sugestiilor făcute de participanţii la studiu. Cred ca PRSA are pe lângă alte roluri şi un rol educativ şi o capacitate de influenţare extrem de mare, definiţia sa urmând a fi preluată de practicieni şi universităţi din toată lumea. Poate n-ar fi rău ca măcar practicienii viitorului să înţeleagă valoarea şi necesitatea eticii precum şi a rolului strategic pe care majoritatea executanţilor din domeniu se pare că nu îl înţeleg.

Dar despre funcţia strategică a Relaţiilor Publice, într-un articol viitor.


Aurelian Horja are peste 10 ani de experienţă în consultanţă strategică în comunicare şi managementul crizelor de imagine şi este coautor al cărţii "Reglementarea activităţii de lobby. În anticamera influenţei". Oferă consultanţă atât companiilor comerciale cât şi organizaţiilor neguvernamentale; în domeniul social a coordonat campanii naţionale cu un impact major asupra publicului român cum ar fi "Pe 31 mai România renunţă la fumat" sau campaniile naţionale împotriva violenţei domestice "Dai în ei? Dăm în tine! Cu Legea" şi “Îţi place să dai? Alege-ţi un partener pe măsură!” concepută pentru ADRA România şi organizată în parteneriat cu campionul mondial Leonard Doroftei (campanie premiată la Gala Societăţii Civile). Este absolvent al Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative şi este master în "Gestionarea Campaniilor de Imagine", subiectul ultimei sale lucrări fiind "Impactul new media în gestionarea crizelor de imagine", prin care își propune să ofere o reîmprospătare a abordărilor și strategiilor de comunicare clasice folosite în prezent în gestionarea problemelor și a crizelor întâlnite de companii sau organizaţii neguvernamentale.

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site