26062017

Back Eşti aici:Home Articole Opinii Seniori despre PR POLITIC VS. COMERCIAL sau viaţa consultanţilor de comunicare pe 3 variabile: timpul, independenţa şi autoritatea

POLITIC VS. COMERCIAL sau viaţa consultanţilor de comunicare pe 3 variabile: timpul, independenţa şi autoritatea

raluca_mihalachioiuS-a vorbit mult despre consultantul de comunicare politică în România, dar aproape niciodată în comparaţie cu ruda sa mai apropiată, specialistul cu expertiză în arii puţin mai “laice”, adică în comunicarea comercială. Cei doi nu sunt specii total diferite, care se nasc şi evoluează separat. Domeniile sunt strâns legate, iar tacticile folosite sunt transferate de la unul la celălalt.

Personal, de când am început să lucrez în comunicare am fost atrasă şi de partea politică. Motivul pleacă cel mai probabil din backgroundul meu educaţional, dar şi dintr-o continuă curiozitate de a explora colţişoare noi ale meseriei pe care o practic, aceea de consultant de comunicare. Aşadar, pot afirma că multe instrumente de comunicare sunt împărtăşite de cei doi “colegi” de breslă, însă vieţile celor doi se diferenţiază destul de mult în funcţie de trei elemente: timpul, independenţa şi autoritatea.

 

Timpul investit de un consultant politic în campaniile clienţilor săi pare să fie de cele mai multe ori nelimitat, pe când industria de comunicare comercială tinde către o standardizare firească a job-ului de opt ore pe zi, de la 9 la 18 cu o pauză de o oră la prânz. Este adevărat că şi în comunicarea comercială apar situaţii de urgenţă, crize reale care răstoarnă ordinea firească a lucrurilor şi programul prestabilit al comunicatorului, însă aceste momente sunt mult mai rare. Consultantul politic trebuie de cele mai multe ori să fie la dispoziţia clientului său aproape 24 din 24 de ore. Mai ales în timpul campaniilor electorale. In aceste momente, lucrurile de întâmplă atât de repede încât chiar şi o întârziere de cinci minute poate avea efecte devastatoare asupra imaginii candidatului.

Aparenta “linişte” din viaţa consultantului de comunicare comercială vine şi din faptul că majoritatea companiilor înţeleg mult mai bine necesitatea desfăşurării continue de campanii de comunicare şi relaţii publice, pe când oamenii politici tind să apeleze la servicii de comunicare decât cu câteva luni înainte de un moment decisiv al carierei lor, cum ar fi o campanie electorală.

 

Independenţa este iarăşi un element care îi diferenţiază pe cei doi. Pentru a înţelege acest aspect, trebuie să observăm tipurile de relaţii pe care cei doi consultanţi le au cu reprezentanţii clienţilor lor.
Consultantul de comunicare comercială relaţionează de cele mai multe ori cu directorul de marketing sau cu un responsabil de relaţionare cu presa aflat în subordinea primului. De aici de naşte un avantaj şi un dezavantaj. Partea bună este că specialistul în comunicare discută de partea cealaltă a firului cu un alt specialist care îi înţelege argumentele, explicaţiile şi acţiunile. Partea proastă este că acesta nu are o relaţie directă cu cel mai înalt decident din companie şi, deşi înţelese, deciziile sale sunt amânate şi trecute prin x filtre de aprobări, riscând chiar să nu mai fie eficiente în momentul în care sunt implementate.

Consultantul de comunicare politică are de cele mai multe ori o relaţie directă cu omul politic pe care îl consiliază. Bineînteles că şi aici apar avantaje şi dezavantaje. În primul rând, este evident faptul că, discutând direct cu cel mai înalt factor de decizie dintr-un proiect, dintr-o campanie, timpul de luare a deciziei este mult mai scurt. Cu toate acestea, discutând cu un om care are prea puţină pregătire în domeniul comunicării şi al relaţiilor publice, argumentele specialistului sunt mai puţin puternice şi nevoia de a apela la garanţii, exemplificări şi descrieri complete ale procedurilor va creşte exponenţial.

 

Autoritatea este cel de-al treilea element care îi diferenţiază pe cei doi actori analizaţi. În cazul specialistului în comunicare comercială, autoritatea în faţa restului echipei este mai scăzută decât autoritatea consultantului politic.

Aceasta este şi urmarea firească a faptului că deciziile se iau mai mult pe orizontală, în colaborare cu mai mulţi specialişti din echipa clientului care au reale competenţe în domeniu. În cazul consultantului de comunicare politică, autoritatea este mult mai mare. Majoritatea celorlalţi membrii din echipa clientului aşteaptă de la consultantul omului politic competenţe şi decizii pertinente. Autoritatea sporită vine în acest caz şi din legătura directă cu cel mai înalt factor decizional.

 

Timpul, independenţa şi autoriatea sunt doar trei elemente care definesc, dar şi diferenţiază vieţile celor doi „colegi”. Cu toate acestea, instrumentele cu care operează sunt extreme de similare. Comunicatul de presă are aceeaşi putere în mâna consultantului de comunicare politică cât şi în mâna consultantului de comunicare comercială. Ambii fac declaraţii pentru clienţii lor, organizează vizite şi evenimente de presă, scriu discursuri şi orchestrează strategii de comunicare. Dar niciunul nu ar fi nimic fără oamenii sau companiile pe care le reprezintă.


În noiembrie 2008 Raluca Mihălăchioiu a pus bazele propriei sale agenţii de comunicare şi relaţii publice: The Public Advisors. Cu o experienţă de peste cinci ani în domeniu, Raluca şi-a început cariera la Tempo Advertising în cadrul departamentului de PR (acum Rogalski Grigoriu PR).

Raluca Mihălăchioiu este absolventă a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din  Bucureşti, fiind licenţiată în Comunicare şi Relaţii Publice cu teza: Globalizare şi comunicare – Branding de ţară.

Copyright 2010 PR Romania, Forum for International Communications

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site